Banca centrală a decis miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, în contextul reintensificării epidemiei de coronavirus.
Investițiile străine directe au revenit în teritoriu pozitiv, după scăderi puternice în lunile precedente, dar pe ansamblul primelor cinci luni totalul este negativ.
Amânarea cu un an sau doi a virării contribuțiilor la Pilonul 2 și apelarea la rezervele băncii centrale sunt două dintre soluțiile identificate de organizațiile de pensionari ca surse de finanțare pentru creșterea pensiilor cu 40% în septembrie.
BNR își menține abordarea din ultimele săptămâni, pentru a permite finanțarea fluentă a economiei reale și a cheltuielilor statului, dar ia și măsuri pentru a se asigura în cazul unei amplificări a impactului COVID-19 la nivel internațional.
Discuțiile despre creșterea pensiilor și dublarea alocațiilor în plină criză economică arată iresponsabilitatea politicienilor, care sunt cu ochii mai mult la posibilele alegeri din toamnă decât la deficitul bugetar.
Banca centrală a decis scăderea ratei de referință a dobânzii, în contextul în care incertitudinile rămân ridicate din cauza șocului economic provocat de epidemia de coronavirus.
Obiectivul imediat al BNR rămâne asigurarea lichidității necesare finanțării cheltuielilor statului și economiei în condiții de stabilitate relativă a cursului de schimb și de reducere graduală și sustenabilă a dobânzilor, susține Mugur Isărescu.
Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că s-au găsit soluții ”foarte bune” la discuția cu premierul Ludovic Orban, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ministrul finanțelor Florin Cîțu.
Un Guvern este răspunzător față de sănătatea fiecărui cetățean al său, nu față de supraviețuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi, mai ales într-o economie de piață, crede Valentin Lazea, economist-șef al BNR.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.