Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție (BERD) are o nouă strategie pentru România în perioada 2020-2025, care se orientează asupra dezvoltării infrastructurii, a sectorului financiar, dar și creșterea productivității.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este pregătită să susțină investițiile publice din România, atât financiar, cât și punând la dispoziție vasta sa expertiză.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare acordă o finanțare de 3,7 milioane de euro pentru extinderea și modernizarea transportului urban din municipiul Bălți, din Republica Moldova.
Membri ai conducerii BERD se întâlnesc cu reprezentanți ai comunității de afaceri, dar și cu șefa Guvernului, pentru a discuta politicile de investiții și posibilități de creștere a implicării băncii în România.
Economia României va înregistra o creștere robustă în acest an, dar mult sub estimările Guvernului, apreciază Comisia Europeană în Prognoza economică de toamnă publicată joi.
Senatorul PN Florin Cîțu acuză Coaliția PSD-ALDE că a plătit datoria externă a României din fonduri europene, cu toate că "de dimineață până seară înjură UE".
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că economia Republicii Moldova va crește cu 4% în acest an, după un avans de 4,5% anul trecut.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a preluat, alături de două fonduri de investiții, un pachet de peste 40% din Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă comercială din Republica Moldova.
În aproape trei decenii de la căderea regimului comunist în decembrie 1989, România a atras investiții străine în valoare de peste 70 miliarde de euro.
Suma Chakrabarti, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, spune că instituția a investit peste jumătate de miliard de euro în România anul trecut și intenționează să mențină același nivel de angajament
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.