Cuvântul de ordine la Palazzo Chigi, Bruxelles și Strasbourg e unul singur: înainte de europarlamentare există o singură linie posibilă: denunțarea căsătoriei ''contra naturii'' dintre PPE și PSE și crearea unei majorități robuste de centru-dreapta.
Dialogul dintre Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) ar trebui să continue în speranța formării unei majorități solide care să guverneze UE după alegerile europene din 2024.
După ieșirea din Partidul Popular European, Fidesz, partidul lui Viktor Orban, își caută o nouă familie. Apropierea premierului maghiar și a liderilor din Polonia de vederile extremei dreapta s-ar putea materializa în apariția unui nou grup politic.
Partidul Lege și Justiție (PiS), la putere în Polonia, este pe cale să se retragă din Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a declarat pentru EURACTIV o sursă dintr-un partid membru al ECR.
Un conflict mocnește în sânul celui de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European, Renew Europe, care a reunit fostul grup liberal ALDE cu partide de centru apropiate de doctrina lui Emmanuel Macron și a formațiunii acestuia, En Marche.
Alegerile europarlamentare din mai au dus la crearea unui legislativ european în care alianțele vor fi mai greu de construit, mai ales că și grupurile politice s-au reașezat.
Fostul premier român Victor Ponta nu intenționează să încheie o alianță cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European, deși Pro România, formațiunea pe care a fondat-o, figurează în lista de membri de pe site-ul ECR.
Fără a ocoli problemele și provocările Vechiului Continent, președintele PE, Antonio Tajani, și liderii mai multor grupuri politice europene au pledat la București pentru viitorul comun al Europei: ”În primul rând, UE înseamnă un vis”.
Decizia a fost luată după ce am cerut explicații privind invitarea fostului prim-ministru Victor Ponta ca vorbitor la summitul Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ACRE) din 22 martie 2018, la Bruxelles.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.