Articole despre FMI

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,4% cât estima în aprilie, până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook" publicat marți.

Șeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a susținut miercuri, la sediul BNR, o conferință de presă la finalul consultărilor cu autoritățile române. Echipa Fondului s-a aflat la București în perioada 25 septembrie – 4 octombrie.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a avut luni seară o întrevedere cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România.

Rezumatul deciziei critice privind rata dobânzii, luate de Banca Centrală în conformitate cu politicile ministrului de Finanțe, Mehmet Șimșek, este următorul: În perioada următoare, politicile FMI vor fi implementate mai intens în Turcia.

FMI a adresat un nou avertisment băncilor centrale cu privire la o corecție incontrolabilă a pieței imobiliare din cauza creșterii bruște și semnificative a ratelor dobânzilor, insistând în special asupra economiilor dezvoltate.

Achiziționarea de produse din SUA și din UE de către aliații Moscovei crește, la fel și vânzările către ruși.

Economia mondială rezistă mai bine decât se prevedea la șocurile repetate și FMI și-a ridicat prognozele privind creșterea cu 0,2 puncte pe 2023, la 2,9%. Spectrul recesiunii se îndepărtează pentru mai multe țări.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca o treime din omenire să ajungă în recesiune în 2023, inclusiv jumătate din Europa.

La 2,1% s-a situat creșterea economică în zona euro în trimestrul al treilea, potrivit datelor preliminare publicate luni de Eurostat.

Creșterea globală este de așteptat să urce la 2,7% în 2023, de la 3,2% în 2022, ceea ce ar fi cea mai slabă performanță din ultimele două decenii, cu excepția crizei financiare din 2008 și a pandemiei din 2020, relatează Le Monde.

Creșterea prețurilor la energie a amplificat în mod semnificativ inflația în Europa. Ponderea bunurilor și serviciilor energetice în indicii prețurilor de consum (IPC) variază între 5% și 15% în cea mai mare parte a Europei.

Războiul din Ucraina și inflația vor îngreuna economiile din Statele Unite, Europa și mai ales din țările cu venituri mici, amenințate cu supraîndatorarea.