Ungaria a preluat președinția Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia - V4) de la Polonia, la 1 iulie 2021, iar la sfârșitul acestei luni va preda ștafeta Slovaciei.
O reuniune la Budapesta a miniștrilor apărării din țările membre ale grupului de la Vișegrad a fost anulată în ultimul moment, Polonia și Cehia fiind nemulțumite de atitudinea lui Viktor Orban față de Rusia și Vladimir Putin.
Consilierul prezidențial Leonard Orban a afirmat, duminică, la Digi 24, că România nu se poate asocia grupului de la Visegrad în discuțiile privind viitorul UE, pentru că există "viziuni diferite".
Cehia caută aliați în România și în alte țări care au aderat recent la UE pentru a combate practica unor branduri internaționale de a vinde produse de calitate mai slabă în Europa Centrală și de Est în comparație cu produse similare din Vest.
Est-europenii sunt împărțiți în privința consecințelor referendumului britanic. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia se simt încurajate de Brexit în criticile lor la adresa UE, dar, pe de altă parte, se tem de reacția Germaniei.
Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au ajuns la o confruntare deschisă cu cancelarul Angela Merkel asupra politicii privind refugiații. Potrivit informațiilor Der Spiegel, cele patru țări UE doresc să blocheze ruta balcanică.
Criza refugiaților și agresiunile rusești sunt două din marile provocări pentru care donatorii, în special cei din Europa Centrală și de Est, trebuie să caute răspunsuri. Vom asista la o re-orientare a priorităților geografice ale noilor donatori?
Statele Grupului de la Vișegrad pregătesc măsuri de cooperare pentru protejarea în comun a frontierelor lor, Viktor Orban făcând demersuri diplomatice în acest sens, potrivit lui Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului ungar.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.