În timp ce ministrul român de interne crede că România ar putea adera la Schengen anul acesta, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul austriac Karl Nehammer nu văd cu ochi buni o extindere în acest moment a spațiului de liberă circulație.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut joi seară, la Sibiu, o întrevedere bilaterală cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe al Olandei, Wopke Bastiaan Hoekstra.
Documente ale Consiliului UE, publicate de eurodeputatul român Eugen Tomac, arată cum Olanda, țară care s-a împotrivit aderării nostre la Schengen, nu aplică în totalitate legislația Spațiului.
Austria rămâne momentan singura țară care se opune aderării României la spațiul Schengen. Discuția despre primirea celor trei state va avea loc la Consiliul JAI din 8-9 decembrie.
Ministrul interimar al afacerilor interne din Bulgaria, Ivan Demerdjiev, a declarat că "după mai bine de două luni și jumătate de muncă asiduă, pot spune că ușa pentru Bulgaria către Schengen este larg deschisă".Și autoritățile române sunt optimiste.
Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a anunțat joi, într-o declarație pentru Agerpres, eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld.
Olanda nu e de principiu contra aderării României la Schengen, dacă sunt îndeplinite toate condițiile, a declarat miercuri, la Brașov, premierul olandez, Mark Rutte.
A vorbi despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este inutil acum, spune premierul olandez Mark Rutte, după ce președintele Volodimir Zelenski a cerut primirea de urgență a țării sale în spațiul comunitar.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.