Deficitul bugetar al României va ajunge probabil în final sub ținta prevăzută pentru acest an, a afirmat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, într-un interviu acordat Bloomberg și citat de Agerpres.
Liderii coaliției de guvernare nu au avut încă discuții despre bugetul de stat pe anul 2022, cu toate că dădeau asigurări că acesta va fi adoptat până de Crăciun.
Președintele PNL, Florin Cîțu, spune că "tot felul de așa-ziși specialiști avansează diverse scenarii apocaliptice cu privire la datoria publică a României, dar ministrul Finanțelor de la "partidul foștilor adeversari politici" prezintă adevărul.
Deficitul bugetului consolidat s-a extins până la 44,3 miliarde de lei (3,77% din produsul intern brut) în primele nouă luni ale anului. Într-o singură lună, deficitul s-a majorat cu circa 5 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,35% din PIB după primele opt luni din acest an, de la 2,89% din PIB la sfârșitul lunii iulie. Totuși, deficitul este în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Premierul Florin Cîțu a catalogat drept "o gafă" faptul că ministrul Finanțelor nu a știut cât este salariul minim net, adăugând că Dan Vîlceanu era optimist și "vedea în viitor cât o să fie salariul minim".
Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, va trebui să învețe "pe repede înainte" toate cunoștințele necesare pentru exercitarea acestei funcții, a afirmat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, informează Agerpres.
Biroul Politic Național al PNL s-a reunit miercuri pentru validarea lui Dan Vîlceanu ca propunere pentru funcția de ministru al Finanțelor. Președintele Klaus Iohannis a agreat propunerea PNL.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.