Klaus Iohannis a transmis marți spre Birourile permanente reunite ale Parlamentului scrisori prin care informează forul că a aprobat participarea Armatei Române la operații de securitate.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri un discurs cu ocazia celebrării intrării României în NATO, eveniment de la care se împlinesc 20 de ani. El a explicat de ce și-a depus candidatura pentru postul de secretar general NATO: dorința țărilor
Vicepremiera ucraineană pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olha Stefanișina, a confirmat că SUA și Germania se opun invitării Ucrainei în NATO, scrie Korespondent.
Ungaria își menține veto-ul față de candidatura premierului olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO și sugerează că ar putea fi de acord cu susținerea președintelui Klaus Iohannis în această funcție.
Candidatura la șefia NATO a olandezului Mark Rutte este susținută de toate statele membre, în timp ce Klaus Iohannis nu se bucură de atât de mult sprijin.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că nu intenționează să se retragă din cursa pentru șefia NATO, deși unele dintre cele mai influente țări din Alianță au declarat public că îl susțin pe Mark Rutte pentru post.
Membrii NATO iau în considerare coordonarea livrărilor militare către Ucraina, precum și un fond de 100 de miliarde de euro pentru a asigura un sprijin pe termen lung și pentru a putea face față oricărei schimbări politice majore în cadrul alianței.
Premiera estonă, ea însăși o candidată la conducerea NATO, s-a întâlnit cu omologul olandez Mark Rutte, aflat în vizită în țările baltice pentru a obține sprijin pentru șefia Alianței Nord-Atlantice. Și președintele lituanian îl sprijină pe olandez.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.