După eșuarea introducerii sintagmei "integrare europeană” în Constituția moldovenească, Siegfried Mureșan a declarat că R. Moldova are nevoie de o guvernare responsabilă care ar promova reformele și ar respecta standardele democratice.
Magistrații au decis că proiectul de lege inițiat de 35 de deputați vine să implementeze hotărârea Curții Constituționale de acum patru ani, prin care limba română a fost declarată limba de stat a R. Moldova.
Moțiunea de cenzură inițiată de opoziție (de socialiști, comuniști și liberal-democrați) împotriva Guvernului condus de Pavel Filip a eșuat. Executivul a fost "salvat" prin boicot de către majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat.
Socialistul pro-rus Igor Dodon s-ar clasa pe primul loc, cu 32,1%, dacă duminică ar avea loc alegeri directe pentru funcția de președinte al R. Moldova. Pro-europeana Maia Sandu ar obține 17,4%, potrivit unui sondaj citat de Report.md.
Președintele R. Moldova urmează să fie ales prin vot direct, de către cetățeni, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în urma unei sesizări a unor deputați PLDM.
Omul de afaceri Ion Sturza este candidatul desemnat de către șeful statului Nicolae Timofti pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu liderii PD, PL, PDLM și grupul Leancă.
Un grup de 14 deputați PCRM au anunțat, luni, că părăsesc fracțiunea parlamentară. Ei îl acuză pe Voronin că nu s-a implicat în dialogul pentru soluționarea crizei politice din R. Moldova.
Liderul comuniștilor din R. Moldova, Vladimir Voronin, nu exclude o fuziune a PCRM cu PDM pentru a da jos actuala guvernare, în timp ce democratul Andrian Candu spune că nu s-a discutat acest lucru, dar "niciodată să nu spui niciodată” în politică.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.