După declarația sa controversată privind o posibilă trimitere de trupe terestre ca întăriri pentru Kiev și înainte de dezbaterea parlamentară programată săptămâna viitoare, președintele francez s-a întâlnit cu toate forțele politice din țară.
Emmanuel Macron le-a cerut marți, la Praga, aliaților Ucrainei "să nu fie lași" în fața unei Rusii "devenite de neoprit", părând să-și asume comentariile sale controversate cu privire la posibilitatea de a trimite trupe occidentale în această țară.
Așa cum Franța a renunțat la Algeria în anii '60, și Rusia ar trebui să-și încheie catastrofalul război colonial din Ucraina, comentează The Financial Times.
Istoricul și germanistul Jacques-Pierre Gougeon analizează deteriorarea imaginii Franței dincolo de Rin, în timp ce președintele Macron și-a anulat recent vizita de stat în Germania, notează Le Monde.
În încercarea de a-și restabili leadershipul pe continent, șeful statului francez a făcut o schimbare de strategie, dorind să ”accelereze” extinderea UE către țările din fostul bloc sovietic și acceptând, la limită, integrarea Kievul în NATO.
În timp ce vizita președintelui Tebboune în Franța continuă să fie amânată, șeful statului algerian s-a dus săptămâna trecută în Rusia pentru a semna mai multe acorduri de "parteneriat strategic" cu mare pompă.
Pap Ndiaye de la educație, François Braun de la sănătate sau Christophe Béchu de la tranziția ecologică… Mai mulți membri ai guvernului trebuie să rămână în umbra șefului statului, care face anunțuri și declarații privind domeniile lor.
Criza provocată de reforma pensiilor a dus la izolarea șefului statului, ale cărui mișcări sunt zgâlțâite de mobilizarea socială. S-a instalat distanța și față de Palatul Matignon, și față de propria majoritate, comentează Le Monde.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.