Numărul jurnaliștilor încarcerați în lume a atins un nou record în 2022: sunt 533, cu aproximativ 40 mai mulți față de anul trecut (488), când se atinsese deja un nivel istoric.
32 de jurnaliști și colaboratori media au fost uciși de la începutul anului, conform Reporteri fără frontiere, care precizează că numărul este în scădere față de 2019 din cauza crizei sanitare, dar rămâne îngrijorător, spune AFP, citată de Agerpres.
În 2019, 49 de jurnaliști au fost uciși în diferite țări din lume, potrivit bilanțului anual realizat de Reporteri fără frontiere (RSF). Este cel mai mic număr de jurnaliști care au murit din cauza profesiei pe care o practică din 2003 încoace.
Președintele rus, Vladimir Putin, a promulgat luni o lege controversată care permite extinderea statutului de "agent străin" la jurnaliști și internauți, un text denunțat de organizațiile de apărare a drepturilor omului.
Republica Moldova s-a clasat pe locul 91 (din totalul de 180 de state) la
capitolul „Libertatea presei”, alături de mai multe state africane, pierzând
zece poziții față de anul 2018. Este al șaselea an consecutiv când
"Sunt momente întunecate pentru presă, libertatea de exprimare și drepturilor omului în general", spune avocatul şi militantul egiptean pentru drepturile omului, Gamal Eid. Împotriva lui și a altui militant pentru drepturile omului, Hossam
Organizația Reporteri fără frontiere a dat publicității raportul pe 2016 privind respectarea libertății presei. Țările cu cea mai mare libertate a presei sunt Finlanda, Olanda și Norvegia. Cea mai proastă situație se înregistrează în
18 jurnaliști turci sunt trimiși în judecată pentru că au publicat fotografia unui procuror luat ostatic de o grupare extremistă. Acuzația formulată de procurorii turci este de propagandă în favoarea unei grupări teroriste.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.