Restricțiile sociale impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 au dus la situații suplimentare de marginalizare și abuz. Din datele IGPR, în primul semestru din 2020, au fost depuse la poliție 329 de plângeri privind violul
asupra minorilor.
În condițiile în care peste 20% dintre unitățile școlare din România și-au modificat scenariul inițial în care au început noul an școlar, 28% dintre copii nu dețin toate resursele materiale necesare învățământului online.
Pandemia cu noul coronavirus și măsurile de izolare asociate au determinat creșterea cu 150 de milioane a numărului de copii care trăiesc în sărăcie, relevă o analiză publicată joi de UNICEF și Salvați Copiii.
Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că e nevoie de norme metodologice clare, pentru ca toate școlile să permită reîntoarcerea elevilor, în condiții de siguranță și non-discriminare.
Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Pandemia globală cauzată de noul coronavirus a dus la exacerbarea fenomenului știrilor false, cu efecte îngrijorătoare; tinerii, copiii riscă să fie supraexpuși la informații ce pot deveni o sursă de stres pentru ei, arată organizația Salvați Copiii.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, potrivit unui raport realizat de Salvați Copii România și Avocatul Poporului.
Doar o treime dintre companiile care au raportat profit în 2016 au virat 20% din impozitul pe profit către proiecte neguvernamentale, potrivit datelor furnizate de ANAF organizației Salvați Copiii.
"Acasă" pentru ei s-a golit de conținut. Străini în propria lor țară, captivi între ISIS, regimuri dictatoriale, fanatism religios și prejudecățile țărilor către care au pornit, ei sunt oamenii rămași fără țară (the Uncountried).
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.