Articole despre Salvați Copiii

Cu toate că e o prevedere cuprinsă în Statutul elevului, cei mai mulți dintre elevi nu au acordat feedback cadrelor didactice, motivând fie că demersul nu este necesar, fie că opinia lor oricum nu va fi luată în considerare.

Părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice, arată un sondaj Salvați Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024.

Potrivit ultimelor cercetări Salvați Copiii, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este între 5 și 10 ani.

Doar 10% dintre părinții copiilor ucraineni refugiați în România își pot acoperi toate nevoile de bază, 26% pot acoperi majoritatea nevoilor, 60% pot acoperi doar parțial sau doar unele nevoi, relevă o analiză din februarie a Salvați Copiii.

Organizația Salvați Copiii susține adoptarea celor două proiecte de lege aflate în procedură parlamentară, care se referă la protecția copiilor și tinerilor în vederea evitării dependenței acestora de jocurile de noroc.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat marți dimineață, la finalul unei întâlniri de lucru cu ministrul Educației, Ligia Deca, că România nu se confruntă cu "violențe foarte mari" în școli, însă datele oficiale sunt îngrijorătoare.

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate.

Salvați Copiii România a răspuns la solicitarea de ajutor transmisă de Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, care îngrijește copiii răniți în războiul din Ucraina.

În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying.

Organizația Salvați Copiii România deschide, în București, Centrul de Consiliere și Servicii Integrate pentru copiii refugiați din Ucraina și părinții lor

Majoritatea familiilor vulnerabile nu pot acoperi nevoile de bază ale copiilor și așteaptă ajutor de la actori non-statali, cum ar fi ONG-urile și Biserica.

Copiii care s-au refugiat din Ucraina pentru a trăi în Europa se confruntă cu probleme de sănătate mintală, mai mult de unul din doi copii intervievați simțindu-se neliniștit sau îngrijorat în legătură cu viitorul său.