UE investește 6,2 miliarde de euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure și eficiente. La acest apel de proiecte, România a obținut finanțări de aproape 600 de milioane de euro, a precizat comisara Adina Vălean.
Comisara pentru transporturi, Adina Vălean, și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Moldova, Lilia Dabija, au semnat marți un acord la Chișinău, care asociază Moldova la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE).
Comisia Europeană a lansat miercuri o cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility), care pune la dispoziție 790 de milioane de euro pentru proiecte care răspund nevoilor civile și militare.
Comisia a prezentat miercuri propuneri de modernizare a normelor privind permisele de conducere, precum și noi dispoziții pentru a facilita aplicarea normelor de circulație la nivel transfrontalier.
Comisia solicită Consiliului să ia fără întârziere decizia necesară pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.
Coridoarele de solidaritate create de UE pentru a facilita exporturile și importurile ucrainene și-au atins capacitatea maximă. Comisia Europeană și instituții financiare partenere anunță o nouă mobilizare de fonduri pentru aceste coridoare.
Comisia, împreună cu Banca Europeană de Investiții, lansează un studiu de prefezabilitate pentru a stabili modalitățile optime de conectare a rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Comisia Europeană a desemnat joi 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, așa-numita misiune „Orașe”.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.