Ca reacție la cele două atacuri din 3 și 5 mai care au ucis șaptesprezece persoane, zeci de mii de sârbi au demonstrat luni la Belgrad și în alte câteva orașe, acuzându-l pe șeful statului că menține o atmosferă de violență în țară, scrie Le Monde.
Premierul kosovar, Albin Kurti, reiterează faptul că relațiile cu Belgradul trebuie normalizate, dar pentru aceasta este nevoie de recunoaștere reciprocă, relatează BETA.
Președintele sârb, Aleksandar Vucici, a promis să nu recunoască niciodată Kosovo, după ce a refuzat să semneze un pact promovat de UE care urmărea normalizarea relațiilor dintre cei doi foști inamici.
Negociat de luni de zile, documentul, care prevede în special recunoașterea integrității teritoriale a fostei provincii sârbe, necesită noi discuții sensibile pentru implementare.
Kosovo și Serbia își propun să încheie un acord privind normalizarea relațiilor "în acest an", a declarat prim-ministrul kosovar Albin Kurti pentru EURACTIV.
Sute de naționaliști extremiști sârbi și de militanți în sprijinul Rusiei au manifestat la Belgrad, amenințând să se revolte dacă Serbia acceptă un plan susținut de Occident și menit să aplaneze relațiile cu Kosovo.
Planul european, respectiv planul franco-german de normalizare a relațiilor dintre Belgrad și Priștina, este noul cadru de negociere pentru rezolvarea problemei Kosovo a anunțat președintele Serbiei, Aleksandar Vucici.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat pentru Bloomberg că Serbia este recunoscătoare Moscovei pentru sprijinul acordat în problema Kosovo, dar Serbia nu sprijină agresiunea împotriva Ucrainei, relatează Beta.
Tensiunile de la frontiera dintre Serbia și Kosovo persistă de mai multe săptămâni. Belgradul se pregătește să-și desfășoare armata "de-a lungul liniei administrative" cu Kosovo.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.