EURACTIV România împreună cu Școala Gimnazială ”Apostol D. Culea” din comuna Sudiți, județul Ialomița, a organizat joi dezbaterea cu tema ”Valorificarea potențialului agricol și implicarea tinerilor în viața comunității. Efectele migrației”.
Plățile pentru fermierii români nu scad, dar autoritățile de la București sunt nemulțumite de propunerea Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.
Legislația le favorizează prin scutirea de impozite pe o perioadă de cinci ani, cu toate acestea, cooperativele agricole sunt rare. Ministerul Agriculturii a demarat deja licitația pentru consilierea a 10.000 de producători, în vederea asocierii.
Legislația favorizează cooperativele agricole și, totuși, acestea sunt rare în România. Două exemple în Ocolna, Dolj: Bostanii lui Stoican și Renașterea Cilnicu, prin proiectul Spring al Fundației PACT.
În al cincilea an de la reforma PAC, experiența și rezultatele României vorbesc despre importanța continuării investițiilor și potențialul politicilor europene de a susține modernizarea în agricultură și dezvoltarea rurală.
Impactul Politicii Agricole Comune asupra dezvoltării rurale a fost tema celui de-al doilea panel al conferinței „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”.
Astăzi, 22 martie, este ultima zi de înregistrare gratuită. Persoanele interesate de Politica Agricolă Comună (PAC) și de oportunitățile de finanțare din agricultură și dezvoltare rurală se pot înregistra prin completarea și trimiterea formularului.
Politica Agricolă Comună ar putea primi mai puține fonduri după 2020, dar România dezaprobă ideea tăierii bugetului UE pentru agricultură și vrea ca acesta să susțină în continuare atât fermierii, prin subvenții directe, cât și dezvoltarea satelor.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.