Președintele Klaus Iohannis, participă marți, la Riga, în Letonia, la Summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida alături de omologii din Letonia, Edgars Rinkēvičs, și Polonia, Andrzej Duda.
Coaliția liberală rezultată în urma alegerilor din 15 octombrie 2023 se confruntă cu o provocare fără precedent în tabăra occidentală: repunerea pe șinele democrației a unui sistem instituțional devastat de opt ani de guvernare național-populistă.
Coabitarea poloneză dintre guvernul pro-european al lui Donald Tusk și președintele ultranaționalist Andrzej Duda a dus la o criză instituțională care amenință să paralizeze țara, potrivit publicației spaniole La Razon.
Având majoritate parlamentară, opoziția centristă pro-europeană a lui Donald Tusk speră să inaugureze o nouă eră în Polonia și să pună o frână retoricii agresive a populiștilor naționaliști.
Președintele Klaus Iohannis a participat marți, la invitația președintelui SUA, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări politice în format restrâns cu lideri globali aliați, în contextul continuării conflictului militar declanșat de Rusia.
Părea un model de sprijin, numai că printr-o schimbare bruscă, Jaroslaw Kaczynski, eminența cenușie a guvernului polonez, a trântit în nas ușa Kievului, impunând un embargo extrem de dur asupra importului de cereale și blocând exportul de arme.
Cel mai important ziar polonez critică partidul de la guvernare pentru că duce "relațiile bilaterale'' cu Ucraina la "vechile piste'', notează Rai News.
La summitul de la București, Moldova și Ucraina au devenit state participante asociate la Inițiativa celor Trei Mări, în timp ce Grecia a devenit al 13 stat membru al Inițiativei lansate în 2016 de Andrzej Duda și președinta de atunci a Croației.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.