Europarlamentarul separatist și fost lider al guvernului regional catalan Carles Puigdemont, aflat în exil în Belgia din 2017 după tentativa de secesiune a Cataloniei din același an, a fost arestat joi în Italia, a anunțat avocatul său.
Carles Puigdemont, fostul lider separatist catalan căutat de autoritățile spaniole sub acuzația de rebeliune, a fost reținut de poliție în Germania. Informația a fost confirmată de avocatul său.
Carles Puigdemont este singurul candidat la președinția catalană, dar se află în exil autoimpus la Bruxelles de când a fost destituit de către guvernul central de la Madrid din funcția de șef al executivului Cataloniei.
Procuratura din Bruxelles a confirmat că fostul lider catalan Carles Puigdemont și cei patru foști miniștri care l-au însoțit în Belgia s-au predat poliției.
Curtea Națională a Spaniei a emis vineri un mandat european de arestare pe numele premierului destituit al provinciei spaniole Catalonia, Carles Puigdemont.
Fostul premier catalan a declarat marți, la Bruxelles, că în condițiile acțiunilor în forță ale Guvernului spaniol a decis să ''încetinească'' procesul independenței Cataloniei și se va întoarce doar dacă va primi "garanții" privind un proces corect.
Procurorul general al Spaniei a anunțat luni că a cerut inculparea pentru rebeliune, răzvrătire și delapidare de fonduri a membrilor fostului Executiv catalan condus de Carles Puigdemont, precum și a membrilor Parlamentului catalan dizolvat.
Parlamentarii catalani au votat vineri independența Cataloniei. Executivul spaniol a decis divolzarea Parlamentului regional și alegeri în Catalonia, pe 21 decembrie.
Premierul spaniol a anunțat că va cere Senatului suspendarea guvernului separatist al Cataloniei, urmând să convoace alegeri regionale pentru revenirea la „normalitate”.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.