Executivul UE va acorda României suma de 800 de milioane de euro pentru finalizarea a zece proiecte începute în perioada 2007-2013 din domeniile transport, managementul deșeurilor, infrastructura de apă și prevenirea dezastrelor naturale.
În ultimele luni, România a progresat la capitolul absorbției de bani europeni, dar procesul trebuie amplificat pentru a nu pierde o parte din fonduri, avertizează comisarul european Corina Crețu.
Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Crețu a afirmat luni, la Palatul Victoria, că este important să se mențină creșterea economică a României, precizând totodată că "mai multă stabilitate politică ar fi mai benefică".
Până în octombrie 2017, aproape jumătate din bugetul pentru perioada 2014-2020 al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) era angajat pentru proiecte concrete, informează Comisia Europeană.
Urban Investment Support (URBIS) va oferi consiliere orașelor în planificarea investițiilor, astfel încât acestea să-și poată sprijini strategiile de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la finanțare.
Această condiționalitate este una logică: în lipsa unui stat de drept, fondurile europene riscă să fie fraudate, spune deputatul USR, comentând informațiile publicate de un cotidian polonez.
România, care va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, se pregătește să joace un rol important în redesenarea politicii de coeziune post 2020, în negocierile care se vor purta privind cadrul financiar multianual.
Produsul intern brut al României va fi cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune, până în 2023, a declarat comisarul european Corina Crețu, potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.
CE a publicat cel de al 7-lea raport privind coeziunea, luând pulsul regiunilor din UE, trăgând concluzii legate de cheltuielile aferente politicii de coeziune în timpul anilor de criză și stabilind cadrul pentru politica de coeziune de după 2020.
Pentru a valorifica întregul potențial economic al regiunilor frontaliere ale UE, unde locuiesc 150 de milioane de cetățeni, Comisia Europeană a lansat miercuri "punctul de contact frontalier".
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.