Bulgaria și România ar trebui să fie în Spațiul Schengen, potrivit unei majorități a Parlamentului European, care a votat o nouă rezoluție în acest sens luna aceasta. Austria continuă să se opună, folosind un argument binecunoscut, scrie TAZ.
Două echipe din partea USR și PMP au purtat miercuri discuții despre construirea unei alternative de dreapta la coaliția PSD-PNL în contextul anului electoral 2024.
Deși premierul suedez, Ulf Kristersson, a promis în plenul Parlamentului European că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi un obiectiv important al țării sale, subiectul nu se află pe agenda JAI de săptămâna aceasta.
USR și PMP au transmis joi, într-un comunicat de presă comun, că "disperarea PNL sub conducerea tandemului Ciucă - Bode atinge cote maxime", iar „ospătarii PSD la guvernare” vor primi nota de plată la alegerile din 2024.
Colegiul Național al Partidului Mișcarea Populară (PMP) a hotărât luni, cu unanimitate de voturi, convocarea unui Congres Extraordinar în data de 25 martie.
Documente ale Consiliului UE, publicate de eurodeputatul român Eugen Tomac, arată cum Olanda, țară care s-a împotrivit aderării nostre la Schengen, nu aplică în totalitate legislația Spațiului.
Europarlamentarul român Eugen Tomac anunță că pe 25 ianuarie, ministrul de Interne, Lucian Bode, este invitat, la Stockholm, la o reuniune informala a Consiliului JAI, a anunțat președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.
Parlamentul European a dezbătut marți seara decizia Consiliului JAI de a nu primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, unde s-a vehiculat atacarea decizie la CJUE, dar președintele Klaus Iohannis a negat o zi mai târziu acest scenariu.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.