Uniunea Europeană va oferi 250 de milioane de Euro pentru ca Republica Moldova să poată depăși criza energetică, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, aflată în vizită la Chișinău.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit marți despre importanța femeilor în funcții de conducere, dar și despre faptul că România rămâne codașă la acest capitol.
Republica Moldova va procura energie electrică din România la un preț de 90 de euro/MWh pentru a acoperi necesarul de 30%, a anunțat vicepremierul moldovean Andrei Spînu.
Rachetele rusești au lovit luni infrastructura energetică din Ucraina și au cauzat oprirea exportului de electricitate către Uniunea Europeană și Republica Moldova, transmite IPN.
Cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE) - proiectul președintelui Emmanuel Macron - va avea loc primăvara viitoare în Republica Moldova.
În cazul în care de la 1 octombrie, Gazprom va sista livrările de gaz către R. Moldova, România ar putea furniza gaz Chișinăului, spune Maia Sandu. Regiunea transnistreană va primi gaz din România doar dacă va plăti, a mai spus președinta R. Moldova.
Președintele Klaus Iohannis nu vede o problemă ca România să reducă din consumul de gaze la iarnă și nici nu ia în calcul să abandoneze Republica Moldova în acest context.
Legislația națională interzice expres străinilor și apatrizilor dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier, iar în Parlament nu este nici un proiect de amendare a acestor prevederi.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat vineri, la București, că Republica Moldova nu este singură. Omologul român, Bogdan Aurescu, a transmis și el că "războiul trimite unde de șoc" care sunt deosebit de severe și pentru Moldova.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.