Statele de pe flancul estic al NATO împărtăşesc o serie de preocupări comune şi particulare, din perspectiva percepţiei asupra riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii, susține ministrul român al apărării, Mihai Fifor.

„Din perspectiva noastră, convergenţa abordărilor naţionale pe teme curente de securitate şi apărare a spaţiului euroatlantic presupune dezvoltarea cooperării mai aplicate, inclusiv prin valorificarea diferitelor formate multinaţionale. În acest sens, în condiţiile în care statele de pe flancul estic al NATO împărtăşesc o serie de preocupări comune şi particulare, din perspectiva percepţiei asupra riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii, considerăm utilă dezbaterea acestor subiecte în formatul B9, ca etapă de pregătire şi coagulare a poziţiilor naţionale în vederea definirii unei viziuni comune la nivelul NATO, cu prilejul summitului care va avea loc în luna iulie a acestui an la Bruxelles”, a spus marți Fifor, în debutul reuniunii miniştrilor apărării din ţările participante la „Iniţiativa Bucharest 9 (B9)”.

Ministrul a adăugat că acest lucru va demonstra unitatea şi coerenţa flancului estic aliat, scrie Agerpres.

„În primul rând, asigurarea securităţii şi apărării presupune o abordare omnidirecţională, în condiţiile în care o criză de securitate în prezent poate implica atât mijloace convenţionale cât şi neconvenţionale, de tip hibrid, sau provocări asimetrice. În acest sens, sunt necesare coordonarea şi cooperarea în dezvoltarea capabilităţilor necesare pentru gestionarea ameninţărilor potenţiale şi potenţialele consecinţe ale acestora. În al doilea rând, trebuie să acţionăm în sensul maximizării rolului de descurajare a mijloacelor de apărare pe care le avem la dispoziţie”, a precizat el.

Iniţiativa B9 a fost lansată de România în anul 2014, ca platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, a reamintit Fifor.

La rândul său, ministrul apărării din Polonia, Mariusz Blaszczak, s-a declarat mulţumit de faptul că deciziile adoptate la Varşovia în 2016 sunt implementate. El a adăugat că acţiunile Rusiei determină acordarea unei atenţii sporite securităţii.

„Aşa cum toţi ştim, activităţile Rusiei ne forţează să acordăm o atenţie majoră securităţii. Mă bucur că tot mai multe ţări acordă 2% din PIB pentru Apărare. Asta face şi Polonia. Un act legislativ adoptat în Parlamentul polonez spune explicit că din anul 2030 vom cheltui 2,5% din PIB pentru Apărare. De asemenea, modernizăm armata noastră şi cumpărăm echipament modern”, a spus Blszczak.

„Suntem perfect conştienţi de ameninţări şi suntem pregătiţi să asigurăm securitatea. Nu este vorba doar de securitatea ţărilor noastre, ci şi a Europei şi a lumii libere”, a menţionat ministrul polonez.

Cheltuieli de apărare

Ministrul Mihai Fifor a amintit că acesta este al doilea an în care România alocă 2% din PIB pentru apărare, după ce a cheltuit aproximativ 40% din bugetul de anul trecut pentru înzestrarea armatei.

„Tehnic, în momentul de faţă România îndeplineşte toate cele trei cerinţe ale NATO, atât alocarea a 2%, atingerea capabilităţilor, precum şi prezenţa în teatrele de operaţii, unde România se află cu mai bine de 700 de militari în momentul de faţă”, a spus Fifor, într-o conferinţă de presă comună susţinută cu Mariusz Blaszczak.

„Am spus-o de fiecare dată, România nu a plecat la cumpărături, România doreşte să revigoreze industria naţională de apărare şi lucrul acesta se face prin cooperare industrială, prin transfer tehnologic, prin offset-ul de care vorbim. (...) Şi România are proiecte care aduc offset în ţară. De pildă, contractul cu General Dynamics pentru transportoarele blindate este purtător de offset. Din banii aceştia se va moderniza Uzina Mecanică din Bucureşti. Şi nu numai”, a spus ministrul român.

El a amintit și de programul pentru cele patru corvete multifuncţionale, susținând că din offset-ul de la corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina română le are în dotare, achiziţionate din Marea Britanie.

Coerență și cooperare

Blaszczak a precizat că Polonia îşi doreşte o mobilitate sporită între statele flancului estic, motiv pentru care acordă atenţie proiectului rutier Via Carpatia, care va uni statele baltice cu România şi Bulgaria, coborând până în Grecia. „Este un drum important care va permite o cooperare rapidă, o reacţie rapidă în cazul unei ameninţări”, a menţionat acesta.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a spus că cele nouă state membre ale „Iniţiativei Bucharest 9” (Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România şi Republica Slovacă) trebuie să colaboreze mai mult. 

„Cred că NATO trebuie să aibă o abordare mult mai coerentă în ceea ce priveşte întărirea flancului estic, pentru că trebuie să înţelegem că graniţa estică a UE - care sunt statele reprezentate astăzi aici - este poate cea mai importantă zonă din NATO, ţinând cont şi de evoluţiile din zona extinsă a Mării Negre, de acţiunile Rusiei, de ceea ce se întâmplă în zona noastră”, a declarat Dragnea.

Șeful PSD le-a spus miniştrilor care participă la reuniune (la care iau parte şi oficiali ai NATO, precum şi reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării) că este nevoie de o coerenţă „în ceea ce priveşte abordările naţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi o colaborare mult mai aplicată, mult mai eficientă între cele 9 ţări”.