Premierul Marcel Ciolacu a avut marți o întrevedere cu delegația OMV Petrom, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluția proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră - Neptun Deep.

Delegația, condusă de Alfred Stern, director general executiv și președinte al consiliului de supraveghere OMV, a discutat cu oficialii și despre alte proiecte de investiții în domeniul energiei.

”Colaborarea strânsă între autoritățile guvernamentale, OMV Petrom și Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susține în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României și românilor. În valoare de 4 miliarde de euro, această investiție va asigura energia necesară cetățenilor și economiei naționale și va face din România un jucător important pe piața europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat într-un comunicat de presă transmis de Guvern.

Controversele Neptun Deep

În martie 2024, activiștii Greenpeace au pictat pe sediul central al OMV Petrom, cu litere litere mari galbene, "Stop Neptun Deep" și "Nu distrugeți Mare Neagră", în contextul proiectului de extragere a gazelor din mare.

Neptun Deep, primul proiect de foraj în ape adânci propus în Marea Neagră românească, este unul dintre multele proiecte de infrastructură de gaze aflat în prezent în dezvoltare în Europa, unde companiile din domeniu folosesc scuza "asigurării aprovizionării cu energie a Europei" pentru a-și impune agenda gazului, acuză activiștii.

Conducta de gaz Neptun Deep ar putea chiar să primească finanțare publică de la UE. Între timp, mai multe analize arată că UE nu are nevoie de o ofertă extinsă de gaze pentru a-și satisface cererea de energie în declin.

„OMV Petrom nu este de încredere. Compania refuză să dezvăluie cantitățile masive de substanțe chimice care vor fi deversate în Marea Neagră pentru a extrage acest gaz, în timp ce îndrăznește să spună că acest proiect are o amprentă de carbon negativă. Realitatea este că OMV intenționează să extragă metan - un gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai puternic decât CO2 într-un interval de 20 de ani - în timp ce afectează peștii, mamiferele marine și speciile terestre și habitatele lor. Rău pentru natură, rău pentru climă, rău pentru oameni,” a transmis, atunci, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

"Ultimul lucru de care are nevoie lumea sunt noi operațiuni de foraj pentru gaze fosile - nici în România și nici în altă parte. Gazul fosil este un combustibil distructiv, la fel ca petrolul și cărbunele. Pentru a asigura un viitor sigur și sănătos pentru toți, noile proiecte de gaze fosile în UE trebuie oprite acum. În loc să forăm și să ardem și mai mult gaz fosil, trebuie să accelerăm tranziția către energiile regenerabile și să îmbunătățim eficiența energetică,” a declarat Lisa Göldner, militantă europeană în domeniul energie la Greenpeace Germania.

Potrivit unei estimări a Greenpeace România, proiectul ar putea produce mai mult de 200 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră în decursul a 20 de ani, transformând acest proiect într-o amenințare la adresa obiectivului de neutralitate a carbonului al UE.

În februarie 2024, în Austria, 76 de oameni de știință s-au alăturat Greenpeace pentru a solicita OMV să oprească proiectul Neptun Deep din motive legate de climă și de presiunea asupra preocupărilor privind ecosistemele marine prețioase.

Tot în martie, după protest, OMV Petrom a transmis că respectă dreptul la libera exprimare și la discuții obiective și cu respectuoase, însă acestea "ar trebui sa se desfășoare in mod legal, fără ca oamenii sa fie puși în pericol si fără daune ale bunurilor".

"Siguranța este prioritară pentru OMV Petrom. Neptun Deep este un proiect strategic pentru România  care va contribui la securitatea energetică a țării si a Europei, la tranziția energetică si la creșterea economică. Intensitatea emisiilor directe de carbon a proiectului este semnificativ sub media industriei. Tranziția energetică a României este un proces gradual si echilibrat care necesită un mix de soluții, inclusiv gaze naturale si surse regenerabile", a explicat OMV Petrom.

Minele marine din războiul Rusia-Ucraina și proiectul Neptun Deep

Greenpeace avertiza în iunie asupra accidentelor provocate de minele marine și distrugerii pe care acestea le-ar putea provoca proiectului Neptun Deep.

Marea Neagră este un front foarte activ în războiul din Ucraina. O analiză Greenpeace aduce în discuție „câmpul minat din Marea Neagră” și identifică pericole semnificative cauzate de minele marine, care nu au fost luate în considerare până acum în evaluările și documentele elaborate până acum. Greenpeace avertizează asupra unor posibile accidente și solicită oprirea imediată a proiectului Neptun Deep.

„Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construiești cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război fără să prezinți în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalatiilor și fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanța trebuie să solicite de urgență aceste analize celor de la OMV și Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep” a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii, Greenpeace România.

Minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite și frecventate de turiști. De asemenea, a fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep. În special în timpul fazei de construcție, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport și pentru personalul de pe șantier.

Odată ce platforma este în funcțiune, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puțurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă. După cum arată analiza Greenpeace a documentelor EIA, o scurgere care durează doar câteva zile poate elibera o cantitate de gaze cu efect de seră egală cu cea care ar fi eliberată într-un an întreg de exploatare.

Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep.