"Guvernul român a lansat un atac fără precedent asupra societății civile, asemănător cu acțiunile partidului de guvernare Fidesz al lui Viktor Orbán în Ungaria. Coaliția guvernamentală a lui Nicolae-Ionel Ciucă va adopta în scurt timp trei proiecte de lege care vor restrânge spațiul de acțiune pentru organizații precum Declic, ONG-ul pe care l-am condus de la fondarea sa în urmă cu opt ani. Beneficiarii acestor schimbări vor fi unii dintre cei mai lipsiți de scrupule oameni de afaceri din România și loialiștii cheie ai guvernului. 

Această mișcare a lui Ciucă vine după un atac de anul trecut asupra autorității sistemului judiciar din România și încearcă să îngrădească spațiul în care organizațiile societății civile pot opera. Atacul are o asemănare izbitoare cu acțiunile lui Viktor Orbán, care s-a raliat constant împotriva prezenței ONG-urilor în țara sa – în special a celor care încearcă să ofere ajutor refugiaților care fug de persecuție – și va limita posibilitatea ONG-urilor de a ataca acte administrative, inclusiv acorduri de mediu. Această lege va submina capacitatea ONG-urilor de a apela la litigii în instanță pentru a se asigura că principiile statului de drept sunt puse în aplicare și, dacă va fi adoptată, ar face imposibile cazuri în justiție, precum cel promovat cu succes de ONG-uri împotriva minei de aur de la Roșia Montană - acum sit aflat în patrimoniul mondial UNESCO.

O componentă-cheie a acestor legi propuse este aceea că ONG-urile vor trebui să prezinte o garanție de 10.000 de euro pentru a își asigura simpla posibilitate de a contesta un acord în instanță. Mai simplu spus, ONG-urile ar fi obligate să plătească pentru accesul la justiție și, la rândul lor, să devină efectiv izolate de sistemul judiciar. Dacă un ONG va pierde ulterior un caz, de asemenea, modificările legale ar duce la tragerea la răspundere a consiliul său director pentru acoperirea de costuri, care ar putea fi recuperate nu numai de la organizație, ci și din activele personale ale acestor angajați. Această procedură ar face din ONG-uri o grupare aparte, în ceea ce privește accesul la justiție, și le va diferenția de alți reclamanți, inclusiv de proprietarii de afaceri, cărora nu li se aplică o astfel de prevedere.

În timp ce eforturile lui Ciucă de a suprima societatea civilă prin aceste schimbări legale reflectă mult din strategia lui Viktor Orbán din Ungaria, există și părți care se aliniază cu tipul de comportament pe care îl vedem aproape zilnic în regimurile autocratice. Un exemplu particular se referă la posibilitatea ca instanțele de judecată să trimită cetățenii la închisoare pentru insulte sau pentru defăimare la adresa funcționarilor publici. Dacă se consideră în mod arbitrar că doi sau mai mulți cetățeni ar fi insultat vreun astfel de angajat sau că ar fi perturbat ordinea publică la o adunare publică, există posibilitatea de a-i acuza și condamna la o perioadă de doi până la șapte ani de închisoare. Definițiile de 'insultă', 'defăimare' și 'perturbarea ordinii publice' sunt vagi în textul legislativ al guvernului și, dacă ar fi pus în aplicare, ar putea însemna că o simplă confruntare verbală cu un parlamentar ar fi considerată o 'insultă' și ar putea fi considerată ca bază de acțiune pentru represalii legale. 

Cel mai tulburător pentru mine și organizația mea este că aceste schimbări propuse ar putea inhiba capacitatea noastră, și cea a altor ONG-uri, de a face față intereselor lobby-urilor care au căutat în mod repetat să submineze patrimoniul natural al României. După cum cititorii ar putea ști, în anii 2000 s-a propus construirea unei mine uriașe de aur pe bază de cianură în satul Roșia Montană. Aceasta a dat naștere unei mișcări de succes, cunoscută sub numele de "Toamna românească", care a adus ONG-uri și comunități locale împreună pentru a contesta în instanță autorizațiile dezvoltatorului, și care, în cele din urmă, a salvat satul și a pus bazele pentru ca acesta să devină parte a patrimoniului mondial UNESCO. 

Există multe alte cazuri în care intervențiile conduse de ONG-uri au avut succes în beneficiul publicului. Doar anul trecut, un tribunal din România a anulat acordul de mediu pentru un baraj care ar fi dus la secarea râului Bâsca din județul Buzău, ca urmare a eforturilor societății civile; în timp ce Bankwatch România, o organizație non-profit care lucrează pentru a preveni impactul negativ al finanțărilor publice internaționale asupra mediului și asupra societății, a reușit recent să obțină anularea unei autorizații pentru controversata centrală hidroelectrică din Defileul Jiului, acordată inițial în anii '80.

Pachetul triplu de legi al guvernului va face imposibilă ducerea unor cazuri comparabile în instanță. Acesta va stipula că orice acțiune legală pentru a contesta o autorizație trebuie să fie începută în termen de 30 de zile de la emiterea sa, ceea ce înseamnă că orice aviz, acord sau autorizație care are mai mult de 30 de zile nu poate fi contestată. Aceasta ar putea deschide în cele din urmă calea pentru ca dezvoltatorii aliați ai guvernului să ignore prevederile legale de mediu, să ignore problemele sociale pe care le-ar crea și să pună în aplicare autorizații deja obținute - inclusiv cele care datează de pe vremea regimului Ceaușescu. 

România este guvernată de o coaliție de parlamentari liberali și social-democrați, cu aproape nicio opoziție politică serioasă. Nu prea mai există nimeni care să îi tragă la răspundere în parlament și pot limita efectiv spațiul pentru ONG-uri fără să atragă nicio reacție internă. Acest lucru face ca rolul Comisiei Europene – și protejarea valorilor UE și a reglementărilor la nivelul blocului referitoare la mediu – să fie crucial în acest caz. Cu încălcări dezlănțuite ale statului de drept în Ungaria, potențialul de propagare este mare și real, dacă rămâne necontrolat. 

A avea o societate civilă deschisă și bine dezvoltată este fundamental pentru România și pentru întregul bloc european. Totuși, iată că suntem în pericol să fim cenzurați și marginalizați. Nu aceasta este calea pe care o dorim pentru țara noastră. Am luptat din greu pentru demnitatea noastră, pentru libertățile noastre și pentru parteneriatul cu UE. În 2013 am fost printre sutele de mii de români care au ieșit în stradă, scandând "Uniți salvăm Roșia Montană!", și, datorită faptului că legea a fost de partea noastră, am reușit. Această victorie ne-a dat speranță și încrederea de a ne imagina un viitor mai bun aici, în România. A fost revoluția generației noastre. 

Zece ani mai târziu, avem nevoie de frații și surorile noastre din Europa să se unească cu noi în solidaritate și să transmită un mesaj puternic că drepturile și libertățile cetățenilor români nu vor fi călcate în picioare".

* Tudor Brădățan este directorul executiv al Declic, cea mai mare comunitate de campanii digitale din România. Declic este o platformă de advocacy online, creată în 2015, ducând campanii pentru bună-guvernare și protecția mediului natural. Organizația are peste un milion de membri, din toate mediile sociale.