Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională opt dintre cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul Orban în 4 februarie 2020.

Cele opt ordonanțe sunt: OUG nr. 13/2020 privind circulația pe drumurile publice, OUG nr. 16/2020 privind regimul drumurilor, OUG nr. 17/2020 privind domeniul apărării naționale, OUG nr. 21/2020 privind fondul locativ de protocol al RAPPS, OUG nr. 23/2020 privind sistemului achizițiilor publice, OUG nr. 24/2020 privind reorganizarea activității ANAF, OUG nr. 25/2020 pentru reforma în domeniul sănătății și OUG nr. 26/2020 privind alegerile parlamentare anticipate.

Trei sunt motivele pentru care APADOR-CH consideră că aceste ordonanțe nu sunt constituționale: 

  • Lipsa unei situații extraordinare care să justifice înlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de către Guvern (putere executivă). Niciuna din cele opt ordonanțe nu este motivată de vreo urgență reală sau o situație extraordinară care să justifice emiterea ei. Mai mult, în cazul ordonanței privind alegerile anticipate, OUG 26/2020, în preambul se spune că la caracterul excepțional al situației ar concura "… eventualitatea adoptării moțiunii de cenzură", ceea ce e și netemeinic și comic, întrucât iminența demiterii unui guvern nu justifică intensificarea activității de legiuitor delegat, ci dimpotrivă, o reținere generată de indiciile puternice că acel guvern este pe cale de a-și pierde legitimitatea.
  • Nesolicitarea avizelor prevăzute de lege pentru proiectele de ordonanțe de urgență. În spațiul public s-a vehiculat informația că ordonanțele în discuție ar fi fost adoptate fără avizele prevăzute de lege, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la alte entități prevăzute de lege.
  • Încălcarea Referendumului național din 2019, în care s-a stabilit că nu pot fi emise ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare. În cazul OUG 23/2020, prin introducerea unei noi abateri disciplinare, în cazul achizițiilor publice, aceasta se referă și la judecători. În plus, abaterile disciplinare ale magistraților nu pot fi prevăzute într-o lege privind achizițiile publice, ci într-o lege din domeniul organizării judiciare (statutul magistraților).

 Detalii, aici.