Ministrul delegat pentru Afaceri Europene i-a spus secretarului general adjunct al CE că modul de percepere a modificărilor din domeniul justiţiei a fost alterat în spațiul public, pe fondul unor sincope în procesul de comunicare publică.

În marja reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a avut o serie de întrevederi bilaterale cu înalți oficiali europeni în care au fost abordate teme de interes comun, informează MAE.

În cadrul întâlnirii cu Alexander Italianer, secretar general al Comisiei Europene, Ana Birchall a subliniat importanța unei ample cooperări cu CE, în demersurile de pregătire a preluării de către România a Președinției rotative a Consiliului UE, în primul semestrul al anului 2019.

Totodată, ea a prezentat mesajele României în domeniul MCV și a exprimat apreciere pentru conținutul raportului MCV, publicat de Comisia Europeană la 25 ianuarie 2017, care evidențiază "progresele substanțiale înregistrate de România în raport cu obiectivele stabilite la instituirea mecanismului".

Birchall a evocat disponibilitatea pentru dialog și cooperare a autorităților române în vederea îndeplinirii obiectivului comun de finalizare a MCV într-un timp cât mai scurt.

Ministrul delegat s-a întâlnit la Bruxelles şi cu Paraskevi Michou, secretar general adjunct al Comisiei Europene, căreia i-a transmis că modul de percepere a modificărilor din domeniul justiţiei "a fost alterat în spațiul public, pe fondul unor sincope în procesul de comunicare publică".

Ana Birchall a evidențiat "necesitatea amendării Codurilor penale în vederea punerii acestora în acord cu deciziile Curții Constituționale din România, aspect relevat și în recentul raport MCV publicat de către Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie a.c.".

"În context, a fost transmisă deplina disponibilitate a Guvernului României pentru dialog și cooperare cu toți actorii interni implicați, atât la nivel instituțional, cât și al societății civile, precum și cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să fie identificate cele mai bune soluții în privința actelor normative. De asemenea, a fost subliniată deschiderea autorităților române de a continua cooperarea cu Comisia Europeană pe ansamblul aspectelor vizate de MCV, în vederea îndeplinirii obiectivului comun de finalizare a Mecanismului", potrivit comunicatului MAE.

Guvernul prezintă "fapte alternative" la Bruxelles

Şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a ales să le prezinte oficialilor europeni "fapte alternative". 

După cum singur a mărturisit, şeful diplomaţiei i-a spus prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, că PSD-ALDE au propus OUG 13 pentru a incrimina abuzul în serviciu, după ce acesta fusese declarat neconstituțional de către CCR.

"Eu am explicat foarte clar domnului Timmermans că noi nu am dezincriminat abuzul în serviciu, noi am găsit o modalitate ca să-l incriminăm, pentru că a fost declarat neconstituţional de către CCR. Trecând 45 de zile, el nu mai exista ca prevedere în Codul Penal. Sigur, poate nu a fost cea mai bună formulă, poate nu trebuia să stabilim un parg de 200.000 de lei, dar problemele respective trebuie să-şi găsească o soluţionare, aşa cum se întâmplă în orice stat democratic", a declarat Meleşcanu pentru Adevărul.

Proasta comunicare vs "nu mai fac"

Mai mulţi lideri social-democraţi au ieşit în ultimele zile să explice faptul că problemele au fost cauzate nu de textul Ordonanţei de Urgenţă 13 şi de modul în care a fost adoptată, ci de "proasta comunicare".

Chiar miercuri, în dezbaterile din Parlament privind moţiunea de cenzură depusă de PNL şi USR, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a dat vina pe "proasta comunicare".

În schimb, premierul Sorin Grindeanu a dat asigurări, în plenul Parlamentului, că a înţeles "pe deplin toată emoţia şi supărarea pe care Ordonanţa 13 le-au generat".

"Nu voi mai accepta nicio iniţiativă de acest gen în Guvern", a declarat premierul Grindeanu.

După ce sute de mii de români au protestat faţă de aşa-numita "ordonanţă a penalilor", criticile preşedintelui şi ale instituţiilor din sistemul judiciar, precum şi avertismentele Comisiei Europene, ale Departamentului american de Stat, Guvernului german şi ale mai multor ambasade acreditate la Bucureşti, Cabinetul Grindeanu a abrogat OUG 13/2017.

Ulterior, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat că va pune în dezbatere un proiect de lege privind modificări la codurile penale. Proiectul avea aceleaşi prevederi ca OUG abrogată, cu excepţia pragului de 200.000 de lei privind abuzul în serviciu. În aceeaşi zi, proiectul a fost retras, motivându-se că este nevoie de o dezbatere mai amplă privind modificările necesare la codurile penale.