Iohannis ar concura pentru postul care probabil va fi vacant în curând după anunțul neașteptat al lui Charles Michel, care intenționează să candideze pentru un loc în Parlamentul European.

Iohannis se alătură unei liste restrânse de foști lideri ai UE - printre care se numără Mario Draghi din Italia și Xavier Bettel din Luxemburg - ale căror nume au fost vehiculate ca posibili candidați pentru funcție și care este una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană. Președintele Consiliului European prezidează ședințele celor 27 de lideri ai UE și reprezintă blocul în probleme legate de politica externă.

Anunțul lui Michel a aruncat în aer procesul de alocare a rolurilor la vârful UE - un sistem complicat care ține cont de naționalitatea și afilierea politică a candidaților - declanșând negocieri inevitabile cu luni înainte de termen. În mod obișnuit, negocierile încep la finalul alegerilor europene, după care sunt selectați președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului etc.

Draghi a revenit în atenție miercuri, întâlnindu-se cu director de companii la Milano. El face cercetări pentru un raport pe care îl pregătește pentru Comisia Europeană despre competitivitatea europeană, alimentând speculațiile că ar putea viza un post în UE. Fostul șef al Băncii Centrale Europene nu ar fi însă interesat de un loc de muncă în cadrul UE, conform unei surse apropiate de acesta.

Bloomberg scrie că al doilea mandat al președintelui Iohannis se încheie la sfârșitul anului, iar el nu are dreptul să candideze din nou. De asemenea, ar întâmpina dificultăți considerabile în obținerea postului de președinte al Consiliul European dacă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ar obține și ea un al doilea mandat, deoarece amândoi sunt membri ai Partidului Popular European de centru-dreapta.

Un purtător de cuvânt al biroului lui Iohannis a refuzat să comenteze planurile președintelui.

Alegerile europene au loc între 6 și 9 iunie, adăugând o altă complicație remanierilor. Dacă Michel este ales în iunie ca eurodeputat, ar putea demisiona din funcția sa actuală în iulie, înainte ca mandatul său să se încheie în noiembrie. Dacă nu există un acord cu privire la un înlocuitor, rolul ar putea fi preluat interimar de prim-ministrul ungar Viktor Orban, deoarece țara sa va deține președinția rotativă a UE timp de șase luni.

Viitoarea președinție a UE pe care o va avea Ungaria îi îngrijorează pe liderii europeni și ar putea deveni un puternic stimulent pentru compromis după alegeri, în special deoarece Orban a blocat ajutorul pentru Ucraina. De asemenea, a pus sub semnul întrebării dacă invazia totală a Ucrainei de către Rusia ar trebui numită "război" și a fost singurul lider UE care s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin de la emiterea unui mandat internațional de arestare împotriva acestuia pentru presupuse crime de război.

Bettel, fost prim-ministru al Luxemburgului și actual ministru de Externe, a declarat luni pentru RTL că nu este în prezent candidat și dorește să rămână în țara sa natală.

+++

Scenariul potrivit căruia președintele Klaus Iohannis ar urma să plece mai repede din funcția de președinte al României este discutat în PNL, iar scenariul este că Nicolae Ciucă, șef al Senatului și al doilea om în stat, ar ajunge președinte interimar. Asta i-ar putea aduce mai multe voturi în cazul unei posibile candidaturi la șefia țării.

Întrebat de jurnaliști joi dacă Iohannis are vreo șansă să conducă Consiliul European, premierul Marcel Ciolacu a replicat: "Părerea mea este că are o șansă reală România, nu președintele Klaus Iohannis pentru Consiliul European și chiar avem un culoar foarte bun. Chiar e o temă serioasă și pentru România ar însemna extraordionar de mult să avem președintele Consiliului UE, indiferent de la ce partid. Este vorba de România".