"Sunt dator cu o informare legată de deplasarea de la Bruxelles. Au fost două componente. Întâlnirile din preziua celor oficiale și întâlnirile cu comisarii europeni. Am avut trei întâlniri, două cu reprezentanții comunității de români din Belgia și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției. La sediul Ambasadei României am avut o întâlnire cu preoții ortodocși de la cele 22 de parohii ortodoxe care funcționează în Belgia", a spus Bolojan.

De asemenea, el a ținut să precizeze că a participat la o slujbă a unei biserici neoprotestante, "în așa fel încât la cele două întâlniri să înțeleg mai bine problemele pe care le are comunitatea română din Belgia, să vedem cum ne putem implica să-i susținem, să-și păstreze tradițiile, identitatea și să se raporteze mai bine la autoritățile din Belgia".

Despre întâlnirea cu europarlamentarii Coaliției a discutat despre principalele probleme și colaborarea pe care o pot avea în perioada următoare în susținerea proiectelor care sunt legate de România din Parlamentul European.

"Am avut trei întâlniri importante. Prima cu comisarul pentru economie, a doua cu comisarul pentru apărare și a treia întâlnire cu Roxana Mînzatu. Subiectele discutate la cele trei întâlniri sunt legate de aspecte foarte importante pentru țara noastră. La întâlnirea cu comisarul pentru economie au fost discutate aspectele care țin de buget și de fondurile europene pe componenta de PNRR. În baza discuțiilor care au avut loc în săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale comisiei, am convenit un deficit cu care România să se închide anul acesta de 8,4% din PIB", a spus Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 32 de miliarde de euro.

"Efectele scontate ale pachetelor care au fost adoptate să fie anul acesta de aproximativ 0,6-0,7% din PIB. Asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele 3-4 luni de zile, deci prin anualizare se diminuează foarte mult, iar anul viitor efectele măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB, ceea ce ar însemna că, dacă anul acesta respectăm această țintă de deficit, anul viitor am putea să ne apropiem de o țintă de peste 6%, puțin peste 6% din PIB, și în felul acesta să intrăm într-o traiectorie normală în care cheltuielile primare să scadă în mod constant, anul acesta ținta este să nu depășească o valoare de 2,8%", a continuat Ilie Bolojan.

Legat de întâlnirea pe apărare, Bolojan a vorbit despre faptul că România primește prin programul SAFE 16 mld euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 mld. pentru componenta de transport.

"Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat în CSAT, după ce sunt acceptate de CE și apoi lista oficială să fie depusă la CE pentru aprobarea finală. Sunt trei efecte majore ale acestui credit, pentru că România s-a angajat să cheltuieli, să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE", a continuat el.

Pe componenta bugetară, suma este usub formă de credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani. Tot prin programul SAFE, pe componenta de transport intră tronsonul de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni, evaluate la peste 3 mld. euro.

"Fără menținerea lor în programul SAFE nu am fi putut să le realizăm", a spus Ilie Bolojan.

Cu Roxana Mînzatu, Bolojan a discutat despre viitorul program de finanțare european și despre mutarea unor componente din fondul social european pe componenta de asistență medicală.

"România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale pentru asigurarea finanțării la cele care nu au mai rămas în PNRR. Până la finalul lunii noiembrie vom avea lista proiectelor", promite prim-ministrul.