Parlamentul a aprobat vineri bugetul pentru 2018. În favoarea legii privind bugetul de stat au votat 255 de parlamentari, în timp ce 95 s-au opus.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018 a fost adoptat și el, cu 255 de voturi favorabile și 90 contra.

#Programuldeguvernare

PSD susține că bugetul pentru anul viitor este în concordanță cu programul de guvernare și că este un buget al dezvoltării și al investițiilor, dar cifrele nu arată deloc așa.

Cheltuielile de investiții din buget și din fonduri UE ar urma să fie de 38,5 miliarde de lei, în urcare de la 27 miliarde de lei în acest an. Pe hârtie este o creștere importantă, dar în fapt vine după o tăiere brutală în 2017, când, sub presiunea creșterilor de salarii în sectorul bugetar, guvernul a renunțat la proiecte de investiții pentru a încheia anul cu un deficit de doar 3% din PIB.

Într-un an cu o creștere economică spectaculoasă, investițiile sunt la cel mai redus nivel încă de dinainte de criză, notează Ziarul Financiar, care a calculat că investițiile programate pentru anul viitor sunt chiar mai mici decât cele estimate inițial pentru 2017.

Potrivit proiectului de buget pe 2018, guvernul va cheltui în acest an 38,5 miliarde de lei pentru investiții, 21 de miliarde urmând să vină de la buget (cheltuieli de capital) și restul din fondurile europene. Însă dacă analizăm spre exemplu, fondurile alocate Ministerului Transporturilor în 2018 sunt de 9 miliarde de lei, față de 13 miliarde de lei puși deoparte pentru 2017. Nici nu e de mirare că ministrul transporturilor nici măcar nu s-a prezentat la comisii pentru a-și susține bugetul.

În schimb, cheltuielile de personal cresc la 81,2 miliarde de lei, cu 11,6 miliarde de lei mai mult (plus 15%) decât în anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Iar cheltuielile cu asistența socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.

Vicepreședintele PNL Florin Cîțu, membru al Comisiei de buget-finanțe a Senatului, susține că veniturile fiscale pentru 2018 au fost supraestimate cu cel puțin 8,6 miliarde de lei, din care o estimare greșită cu 5 miliarde de lei a veniturilor din TVA și cu 3,6 miliarde de lei a veniturilor din contribuții sociale.

Cîțu a mai spus că bugetul pentru 2018 taie investițiile cu 1,2% din PIB, după ce, în 2017, Guvernul că a crescut cheltuielile neproductive (de personal și asistență socială) cu 0,6% din PIB și, pentru a se încadra în deficitul bugetar, a tăiat de la investiții.

În replică, ministrul finanțelor Ionuț Mișa spune că nu va fi nicio problemă în privința încasărilor, fiind deja depășite veniturile prognozate în legea bugetului pe 2017.

Iar premierul Mihai Tudose a ținut să închidă gura oponenților: „În pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun (proiectul de buget pe 2018 - n.r.) pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puțin decât pesimiste, aș putea spune”.

#Dezbatereperepedeînainte

Pentru a grăbi adoptarea bugetului, coaliția PSD-ALDE a decis să reducă timpii de dezbatere în plenul reunit pentru proiectul de buget pe anul 2018 la cinci minute pentru fiecare articol și un minut pentru fiecare amendament. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a spus că decizia a fost luată pentru că există „o ploaie de amendamente” și trebuie găsit un echilibru între dezbatere și „frenezia” depunerii lor.

Numai PMP, partidul condus de Traian Băsescu, a depus peste 3.000 de amendamente și în semn de protest pentru timpul scurt alocat studierii proiectului de buget.

Potrivit Guvernului, proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Față de proiectul aprobat inițial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituții, scrie News.ro. Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luați din bugetul alocat pentru contribuția României la Uniunea Europeană. În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanțe privind creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.