Hotărârea adoptată de Guvern ține cont de decizia Curții Constituționale nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral din anul 2024 și vizează dispozițiile OUG 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale și alegerilor locale parțiale. 

Astfel, perioada electorală va începe în 18 februarie 2025 cu aducerea la cunoștința publică a datei la care se va efectua tragerea la sorți a celor 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care vor face parte din Biroul Electoral Central. Desemnarea celor 5 judecători se va face până pe 20 februarie 2025, iar constituirea Biroului Electoral Central, până la 22 februarie 2025.

Termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central de către partidele, alianțele politice și electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților independenți este până la 15 martie 2025 ora 24:00, urmând ca până la 17 martie 2025 să fie emisă decizia BEC de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturilor sau a însemnelor electorale, după caz.

Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv la 4 aprilie 2025, și se va încheia în data de 3 mai 2025, ora 7:00.

Votul pe teritoriul României va avea loc în data de 4 mai 2025, va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59.

Votul în străinătate se va desfășura pe durata a 3 zile, astfel:

-Prima zi a votării în străinătate va fi 2 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.

-A doua zi a votării în străinătate va fi 3 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.

-A treia zi a votării în străinătate va fi 4 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00, se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota, își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59, dar nu mai târziu de ora locală a României 23:59. 

În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, numele și prenumele celor doi candidați care vor participa la al doilea tur vor fi aduse la cunoștința publicului până cel târziu la data de 9 mai 2025. În aceeași zi va începe și campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care se va încheia în 17 mai 2025, ora 7:00.

Votul pe teritoriul României pentru al doilea tur de scrutin va avea loc în data de 18 mai începând cu ora 7:00 până la ora 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59.

Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin se va desfășura pe durata a 3 zile, astfel:

-Prima zi a votării în străinătate va fi 16 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota, își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.

-A doua zi a votării în străinătate va fi 17 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota, își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.

-A treia zi a votării în străinătate va fi 18 mai 2025 de la ora locală 7:00 la ora locală 21:00 dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00, se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota, își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59, dar nu mai târziu de ora locală a României 23:59. 

Vot scurtat în Diaspora

Prima din cele trei zile de vot în Diaspora va începe în data de 2 mai, ora 7.00, și se va încheia la ora 21.00 pe data de 4 mai. (ora locală sau ora locală a României, după caz).

Pe 17 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a explicat de ce Guvernul a decis scurtarea timpului de vot pentru românii din Diaspora.

"Suntem cu toții liberi să spunem tot ceea ce dorim. E normal ca liderii opoziției să critice puterea. Așa funcționează democrația. Guvernul României, eu sunt prim-ministrul, nu sunt inițiatorul. Inițiatorul a fost AEP și Ministerul de Interne. Știm cu toții că românii din Diaspora au drept de vot timp de trei zile, în comparație cu românii din România. Știți că la ultimele alegeri s-a dublat numărul de secții de vot, încercând ca românii să nu se deplaseze mai mult de 10-20 km. Statul român a făcut niște eforturi suplimentare corecte și necesare ca românii din Diaspora să poată vota", a spus premierul, întrebat de ce s-a redus timpul de vot în străinătate.

Ciolacu a mai completat că "niciunde în această lume, în momentul în care în țară se desfășoară scrutinul, se închide procesul de votare și nu mai continuă în alt stat", afirmând că asta a fost justificarea primită de el de la inițiatori.

De asemenea, premierul a precizat că prin această decizia "nu m-am răzbunat pe nimeni și nu am de ce să mă răzbun".

Întrebat de ce totuși acum o decizie în acest sens, la trei luni înainte de alegerile prezidențiale reluate, Ciolacu a spus că "România are o excepție care nu există niciunde în alt stat democratic".

Totuși, pentru că opoziția o interpretează ca pe o răzbunare, ținând cont că la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 Marcel Ciolacu a adunat puține voturi, acesta a replicat că e dreptul opoziției să spună ce vrea.

Expert Forum solicită Guvernului și Parlamentului să abroge articolul 5 din OUG privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Articolul stabilește că ”în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21,00.”

Acest articol, care a fost inclus la sugestia Autorității Electorale Permanente, introduce o politică care discriminează alegătorii din anumite țări, afectând dreptul alegătorilor la condiții egale de vot și creează premisele pentru favorizarea unor candidați. Introducerea unui regim diferit de închidere a secției față de vineri și sâmbătă – când secțiile se închid la ora locală 21 – creează confuzie în rândul administrației electorale și alegătorilor.

Nu există nicio justificare logică pentru includerea unui astfel de amendament, iar aplicarea lui va genera în practică situații absurde.

De altfel, motivația din spatele acestei modificări rămâne un mister: nota de fundamentare publicată după aprobarea OUG nu oferă nicio explicație și nici partea introductivă a OUG nu justifică de ce este necesară o astfel de măsură.

Din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului rezultă că decizia a fost luată pentru a nu influența rezultatele votului, ”atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, precizează Expert Forum într-un comunicat.

"Nu este clar când au devenit problematice aceste reguli după care se desfășoară alegerile de ani buni. Până în acest moment subiectul nu a existat pe agenda publică. Solicităm Autorității Electorale Permanente să explice de ce a propus acest amendament, care poate limita posibilitățile unor alegători de a-și exercita dreptul de vot. De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver vor vota duminica (ziua principală de votare) doar 4 ore, de la 7 la 11. Dar și alegătorii din anumite state precum Marea Britanie, unde sunt numeroși alegători, vor avea un program de votare semnificativ mai scurt. Guvernul a extins, în schimb, votarea în ziua de vineri, astfel că va începe de la ora 7 în loc de ora 12. Însă vineri este o zi lucrătoare și nu oferǎ alegătorilor oportunități egale de exprimare a votului".

Datele statistice de la alegerile precedente arată că numărul votanților în ziua de vineri este limitat.

În același timp, Expert Forum atrage atenția asupra modificărilor privind componența birourilor electorale, introduse prin art. 3 (4) din OUG, care stabilește că pentru procedurile de completare a birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice se aplică procedura prevăzută pentru BEC la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, respectiv cea de la alin. (6), dacă rămân locuri libere. Adică, în prima fază birourile se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, iar în a doua cu reprezentanți ai formațiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament și au propus candidat.

În cazul partidelor neparlamentare, se trag la sorți partidele care vor intra în biroul electoral, în limitele numărului total de membri. Amendamentul nu este justificat și modifică un element cheie al legislației electorale cu puțin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor prescrise de Codul de Bune Practici în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția.

Este "inadmisibil ca la fiecare rundă de alegeri să existe modificări sau interpretări ale modului în care se formează birourile electorale, pornind de la interesele de moment ale partidelor de la putere".

Procedura de completare menționată în OUG oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare - unele dintre ele poate nici nu vor avea candidați desemnați la alegerile prezidențiale.

Atât birourile electorale județene, cât și cele ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați, pe când procedura reglementată prin OUG face referire la pașii pentru formarea BEC, care prevăd completarea în primul rând cu reprezentanți ai fiecărui partid politic parlamentar, apoi ai altor partide neparlamentare.

"Dacă facem un calcul simplu, există riscul real ca partidele neparlamentare care propun candidați să nu aibă reprezentare. De exemplu, la nivel județean sau la nivelul secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, fix câte partide parlamentare există (partidele din Grupul Minorităților nu sunt incluse). Menționăm și faptul că independenții nu pot desemna reprezentanți. Solicităm să se păstreze formula actuală de completare a birourilor electorale, prevăzută în Legea 370/2004 și nu cea adoptată prin OUG – legea trebuie să permită accesul competitorilor care au candidați la alegeri, nu să favorizeze partidele parlamentare", se arată în comunicatul Expert Forum.