Au fost 174 de voturi "pentru", 81 de voturi "împotrivă" și 17 abțineri.

Proiectul a trecut rapid de Comisii și de vot în Senat săptămâna trecută. Comisiile de specialitate reunite din Camera Deputaților, for decizional în acest caz, au adoptat luni un raport favorabil, relatează News.ro.

Și la Senat, și la Cameră au fost respinse toate amendamentele opoziției.

"Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în unul dintre amendamentele adoptate de deputații din Comisiile de specialitate.

Un alt amendament, propus de ÎCCJ și asumat de PSD-PNL, spune:

„Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin.(1) din aceeași lege, a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;

b) în perioada 1 ianuarie 2032 - 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;

c) în perioada 1 ianuarie 2040 - 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;

d) în perioada 1 ianuarie 2048 - 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;

e) în perioada 1 ianuarie 2055 - 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții".

De asemenea, „pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”, arată amendamentul Ministerul Finanțelor asumat de către grupurile deputaților PSD și PNL în raportul de admitere la proiectul de lege.

Totodată, „persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiției la proiectul de lege și asumată de PSD ș PNL prevede că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeași lege, se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.”.

„Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Forma finală a legii poate fi consultată AICI.

+++

La dezbaterile din plen, președintele USR, Cătălin Drulă, a spus că este "încă un moment rușinos pentru acest Parlament" și al democrației românești postdecembriste.

"Această lege pe care o propuneți votului astăzi și împotriva căreia numai USR va vota este legea menținerii pensiilor speciale. Pensiile speciale sunt un cancer, un cancer care macină solidaritatea, dreptatea, echitatea din această societate. Pensiile speciale spun așa: dacă te numeri într-o serie de privilegiați, ai bătrânețile îndestulate și asigurate. Dacă nu, cum e cazul a 95% dintre români, „ghinion”, cum a spus președintele vostru, Iohannis. Creșteți taxele, vreți să creșteți taxele ca să plătiți aceste pensii speciale, care au ajuns la 13 miliarde de lei", a spus Drulă.

El a mai transmis că această formă a legii este "cea mai sfidătoare de până acum".

"Nu numai că îi asigurați pe cei care au acum pensiile speciale că nu li se întâmplă nimic, dar 40 de ani de acum încolo, o bătaie de joc, da? Voi, care nu vă gândiți nici la ce se întâmplă în țară peste doi, peste trei, peste cinci ani... peste 40 de ani nu vor mai fi pensii speciale conform acestei legi. Cresc chiar privilegiile față de acest moment. Ați introdus acolo și sporurile nepermanente. Totul pentru clientela de partid și nimic pentru oameni", a continut șeful USR.

Deputatul AUR Dan Tănasă, a spus că formațiunea din care face parte a votat "împotrivă" pentru că legea este "praf în ochi", iar majoritatea PSD-PNL își bat joc de români.