”Din perspectiva noastră ca partid care e în zona pragului (de accedere în Parlament), ne interesează în primul și în primul rând să mobilizăm oamenii, să înțeleagă că cel mai important vot, în realitate, este votul la parlamentare, pentru că, indiferent cum va arăta configurația prezidențială, în realitate hotărârile se iau în guvern, care e reflectarea componenței Parlamentului”, spune deputatul REPER.

În opinia sa, chiar dacă zona reformistă, progresistă nu reușește să facă acel 50% care să dea o majoritate, este foarte important ca principala forță de opoziție la PSD sau o coaliție PSD-PNL să fie ”cât se poate de curată, clară și pro-europeană”.

”Dacă o să avem la putere PSD-PNL și în opoziție principala forță va fi AUR, sau AUR și Șoșoacă, marea problemă e că data viitoare vom avea la guvernare AUR și Șoșoacă”, avertizează deputatul.

Pe lângă înțelegerea mizei parlamentarelor, e esențială și o prezență mare la vot.

Pentru un partid care nu are subvenție să plătească aparițiile la televiziuni, acțiunile electorale se concentrează pe o campanie la firul ierbii, o campanie de dialog cu cetățenii și o campanie în online substanțială. 

Niciun candidat progresist

Întrebat de ce nu există niciun candidat progresist în cursa pentru Cotroceni, Teniță a explicat că REPER a decis să nu fragmenteze și mai mult zona reformistă.

”Noi am fi avut o candidată foarte bună progresistă, în persoana Ramonei Strugariu, copreședinta REPER, și am stat foarte mult să ne gândim dacă să participăm cu o candidată progresistă sau nu. A fost o decizie foarte sfâșietoare, în sensul că ne-a durut sufletul că a trebuit să luăm decizia să nu participăm cu o candidată pentru a nu fragmenta și mai mult un vot care deja este extrem de fragmentat”,

a explicat deputatul.

Pe de altă parte, el a reamintit că formațiunea are numeroși candidați care reprezintă temele progresiste: Florin Buhuceanu, un activist al comunității LGBT din 1999, Emil Moise, care a luptat foarte mulți ani pentru un stat laic, Roxana Iordache, Ciprian Mihali care a luptat foarte mult pentru educație civică cetățenească, ”un număr foarte mare de doamne absolut remarcabile pe zona de feminism”, Smaranda Enache, care a luptat pe zona de minorități,  Octavian Jurma - pe partea de combatere a discursului antivaccinist, sau Octavian Berceanu pe zona de mediu. 

Teniță e conștient că lipsa unui candidat propriu la prezidențiale va afecta partidul la scrutinul electoral parlamentar, care are loc între cele două tururi pentru Cotroceni:

”Ne va afecta, dar noi - spre deosebire de alții care auau favorizat interesele lor meschine -am ales să nu facem acest lucru, pentru binele societății. Dacă acest lucru va fi recompensat cu un vot pentru noi, o să mulțumim cetățenilor. Dacă nu, măcar putem să fim siguri că nu suntem noi ăia care au stricat un joc care va afecta societatea penttru cel puțin 10 ani de acum încolo”.

Economia și tinerii lipsesc din discursul candidaților la prezidențiale

Întrebat de ce candidații la prezidențiale nu discută temele economice, Teniță a explicat că sunt două motive:

”Gașca Ciolacu și Ciucă e la putere și atunci ei nu pot să zică ce s-ar putea face pentru simplul motiv că ar fi trebuit să facă deja. Ei ne-au adus aici. Domnul Simion nu știe nimic despre economie, dacă îi dai o gheretă de înghețată în Sahara, nu o va vinde, o să găsească o formulă să strice cel mai bun business. El nu știe să facă chestii, n-are experiență”.

Pe de altă parte, USR are o teorie economică, dar promisiunile sunt mult prea mari față de buget:

”Marea problemă a prezidențiabililor e că toți promit lucruri fără acoperire. Nu se vorbește despre cum am putea să strângem cureaua în anumite puncte și cum putem să generăm dinspre zona privată un plus de venituri”.

În privința mesajului pentru tineri, deputatul REPER susține că, în general, candidații vin cu promisiuni pentru pensionari, bugetari, persoane mai în vârstă, iar tinerilor, cei mai mulți în zona de interes privată nu li se promite nimic, pentru că ar fi foarte complicat să li se promită.

Orice li s-ar promite în zonele lor de interes - sănătate mintală, educație sexuală, decriminalizarea substanțelor halucinogene, drepturi pentru comunitatea LGBT, decarbonizare, toate acestea vin "în contradicție cu modul în care este perceput partidul sau candidatul de populația ceva mai vârstnică".

"Cumva temele de tineret sunt eludate, pentru că contravin din perspectiva partidelor de factură conservatoare și a discursului general, mainstream. Aceste teme sunt percepute de populația general ca fiind teme de tineret. Noi le avem, le susținem și suntem cei mai, să zicem, deschiși la ele. Dovadă că se spune structura noastră de candidați este o structură care a luat reprezentanți ai acestor teme: de la tineri, la femei, LGBT, zona de susținere a minorităților, mediu", declară Cătălin Teniță.

Lipsa de profesori la sate

Acesta povestește cum este practic restrâns dreptul de a candida, în special în localitățile mici din rural, din cauza legislației privind numărul de semnături:

"Noi încercăm să facem ceva în zona rurală, dar primim niște bețe în roate. Avem o doamnă care a încercat să candideze și primarul s-a dus la toți localnicii, care oricum erau foarte puțini - adică ea trebuia să strângă 100 de semnături de la 1.000 de locuitori - și le-a spus că cine semnează pentru ea s-ar putea să aibă probleme după aceea. Așa că doamna a adunat vreo 25 semnături și n-a mai candidat".

Lipsa de resursă umană

Resursa umană este o altă problemă a satului românesc, și a societății, în general, cheia fiind educația. 

"Eu ce am făcut ca om politic și cât de cât mi-a reușit este să mă concentrez un pic pe anumite lucruri legate de educație. Dacă ne concentrăm pe eliminarea inspectorilor din schema, nu se va rezolva nimic. Am îmbunătățit programul de masa caldă, în teorie, că în practică l-au cam omorât mai rău decât l-au dezvoltat, am scris legea care a eliminat hărțuirea sexuală în mediul academic și universitar, pe baza căreia îl vor pedepsi pe Bulai, și pe alții ca el, și am lucrat pe zona de educație informală, unde am reușit să obțin o finanțare pentru bibliotecile rurale din PNRR", spune Teniță.

În opinia sa, dacă fiecare s-ar concentra pe făcut ceva pentru educație, s-ar putea ca generația viitoare să fie "mai bună".

"Marea problemă este că noi nu avem o bază de selecție foarte bună în educație, în sensul că, dacă 25 % dintre copii se culcă nemâncați, e greu după aceea să fie foarte motivat să vină la școală și să creadă în vocația civilizatoare a școlii".

Problema nu e politizarea școlilor, ci lipsa resurselor umane: "Problema într-o școală de sat nu este că directorul e pesedist, sau penelist, ci că nu sunt suficienți profesori dedicați acolo.  Ar trebui să înțelegem că civilizația umană se mută către urban. În 2007 a fost pentru prima dată când au fost mai mulți oameni în urban decât în rural. Acum, suntem în 2024 și nu ne putem aștepta ca satele să mai fie foarte eficiente, trebuie să găsim alte formule, modele care merg în alte state. Satul nu va mai fi plin de copii, ca pe vremea domnului Trandafir". 

Despre presă

În privința presei, deputatul REPER subliniază că "toată presa curată și informativă intră într-un degetar". "Nu mai putem să avem o presă care servește interesul public și cetățeanul", cât timp presa mainstream e "plătită din zona fondurilor publice, e vorba de 70 de milioane de euro care ajung în fiecare an dinspre zona partidelor, și mai vorbim de cel puțin încă pe atâta din diverse formule de finanțare, precum primării, agenții, ministere. Și ne referim doar la banii pe care-i vedem".