Proiectul merge direct la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Sesizarea opoziției, declarată miercuri neîntemeiată de către judecătorii CCR, a fost depusă pe 29 septembrie.

CCR a transmis printr-un comunicat de presă faptul că, în unanimitate, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (...) sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului.

În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.

De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală.

+++

"Am depus sesizarea USR, Forța Dreptei și PNL împotriva legii prin care Ciucă și Ciolacu bagă mâna adânc în buzunarul românilor. Sunt 13 articole din Constituție călcate în picioare. Astăzi, am blocat legea Ciolacu, ea nu va intra în vigoare la 1 octombrie. Până vor judeca cei de la Curtea Constituțională, nu va crește nicio taxă. Sper ca CCR să nu-și încalce propria jurisprudență, nu văd ce contorsiune ar putea să facă și să spună că această tocăniță cu de toate, care este legea Ciolacu, este constituțională”, declara, în septembrie, deputatul USR Ionuț Moșteanu.

USR mai acuza că "legea Ciolacu" încalcă principiul previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Spre exemplu, modul în care sunt redactate dispozițiile privind impozitul minim pe cifra de afaceri poate conduce la interpretări arbitrare. Neclare sunt și prevederile privind impozitul suplimentar pentru sectorul de petrol și gaze, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru cei care realizează venituri din activități independente, dar și impozitul suplimentar pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare.

Totodată, legea încalcă principiul egalității în drepturi, în condițiile în care persoanele care au semnate în anul 2022 antecontracte care prevăd livrarea locuințelor în anul 2024, vor plăti TVA majorat față de persoanele care au semnat antecontractele în anul 2023.

În ceea ce privește modul de adoptare, CCR a fost sesizată cu privire la încălcarea principiului separației puterilor, în condițiile în care adoptarea unui proiect de lege prin angajarea răspunderii, adică fără dezbateri parlamentare, este o modalitate de legiferare la care trebuie să se apeleze in extremis, atunci când adoptarea în procedura obișnuită nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite acest lucru. Or, în cazul de față, criteriile menționate nu sunt îndeplinite.

Legea Ciolacu nu corespunde Constituției nici în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru care Guvernul își angajează răspunderea, se mai arăta în sesizare.