Curtea Constituțională a admis parțial miercuri contestația făcută de Avocatul Poporului fată de OUG 36/2020 care stabilește amenzi pentru nerespectarea stării de urgență, iar amenzile date au fost declarate neconstituționale de către CCR. Legea nu este suficient de previzibilă si nu există criterii clare stabilite de lege care să impună cuantumul amenzilor, ci acestea se stabilesc arbitrar de către forțele de ordine, potrivit judecătorilor CCR. Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.

Ce spune CCR

Avocatul Poporului a formulat excepție de neconstituționalitate cu referire la două articole din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și cu privire la prevederi din OUG 34/2020, care modifică OUG 1/1999, potrivit Agerpres.

În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) - f) din OUG 1/1999 sunt neconstituționale, întrucât permit președintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice și prin restrângerea efectivă a exercițiului drepturilor omului.

Reprezentanta Ministerului Public a arătat, miercuri, în fața judecătorilor constituționali că este vorba de competențe "legate" ale președintelui și ale Parlamentului - președintele a decretat instituirea stării de urgență și a solicitat aprobarea Parlamentului, care a încuviințat măsura și apoi prelungirea ei.

Avocatul Poporului a mai apreciat în sesizare că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate și claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, și anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-și stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenționale.

"Prevederile aticolului 9 și ale aticolului 28 din OUG 1/1999, pe lângă această obligație mult prea generală de a respecta anumite norme, stabilesc și sancțiuni contravenționale fără a oferi minime criterii în aplicarea acestora, în mod diferențiat. În acest context, sunt create premisele unei interpretări subiective și discreționare de către agenții constatatori a normelor legale, (...) în lipsa unor repere obiective de apreciere și a unei fapte individualizate. Or, această manieră generală de legiferare aduce atingere unor principii constituționale, printre care principiul legalității, care presupune existența unor norme de drept precise și previzibile în aplicarea lor", a explicat reprezentanta Avocatului Poporului, Ileana Frimu, în cadrul ședinței publice a CCR.

Pe de altă parte, a spus Frimu, lipsa definirii conținutului constitutiv și juridic al faptelor ce constituie contravenții, în afara unor criterii obiective, va pune contravenientul în situația să-și demonstreze nevinovăția prin faptul că nu a săvârșit fapta respectivă, care nu este descrisă în mod concret în niciun act normativ.

Potrivit OUG, care a intrat în vigoare pe 5 aprilie, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut și au următoarele valori: minim 2.000 lei și maxim 20.000 lei, față de minim 100 și maxim 5.000 de lei, cât erau înainte.

Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până acum, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de mii de lei.

În plus, au fost introduse și sancțiuni complementare pentru cei care nu respectă prevederile legale: 

confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;

interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

suspendarea temporară a activității;desființarea unor lucrări;

refacerea unor amenajări.