CCR: Foștii parlamentari rămân cu pensiile speciale. Parlamentul poate elimina pentru viitor
Judecătorii CCR au decis marți că legea de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor este constituțională doar dacă ea se aplică pe viitor.
Concret, parlamentarii care au un mandat complet de 4 ani până la adoptarea legii vor primi în continuare pensii speciale.
În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.
În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.
Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice.
Evenimente viitoare și incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit și care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.
+++
Proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost promulgat pe 28 iunie de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit legislației, pensiile speciale se acordă doar pentru cei care au cel puțin un mandat întreg de parlamentar, dar acestea se acordă doar prin depunerea unei cereri la Secretariatul General al Camerei Deputaților sau Senatului.
de Ni cost 29 Nov 2023 02:30
de Iuliu 05 Dec 2023 16:19
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică centrală si locală;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
In loc sa treaca la reforme, Marcel Ciolacu face pe prostul spunand ca la guvern nu exista PNRR-ul: “Ca să vă mai spun un lucru: am dat și eu ca prim-ministru al României să mi se pună și mie PNRR-ul la dispoziție. Nu există. Dacă dumneavoastră ați mai auzit așa ceva: în Guvernul României proiectul PNRR-ului nu există.”
În replică, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea din partea USR, care a elaborat PNRR, a spus că marcel Ciolacu minte și a publicat link-ul către PNRR: – https://mfe.gov.ro/pnrr/.
De asemenea, reorganizarea administrativ- teritorială a României a devenit o necesitate, cu atât mai mult cu cât există unități administrativ-teritoriale în țară care nu se pot întreține singure. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
In prezent există depus la senat un proiect de LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, zace in sertarele Parlamentului, in timp ce presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu catadicseste să- pună pe ordinea de zi, dar se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, deputat USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse. Cu atat mai mult cu cat fiind vorba de un proiect de LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, acesta ar putea fi completat cu un articol care sa prevada si abrogarea acordarii pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor și președintilor, respectiv vicepreședinților de Consilii Judeteane.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)