Curtea Constituțională a României a respins, marți, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură OUG privind organizarea alegerilor din 9 iunie, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.

Este vorba despre OUG 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Judecătorii de la Instanța supremă au admis în luna martie o cerere depusă de reprezentanții Partidului Reînnoim Proiectul European în România - REPER privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 21/2024, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare.

Pe 16 martie, la constituirea Biroului Electoral Central, au fost respinse cererile REPER și PMP de a avea câte un reprezentant în BEC, fiind invocate prevederile ordonanței de comasare a alegerilor.REPER a deschis un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a atacat procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, însă contestația a fost respinsă de judecători.

Pe de altă parte, magistrații au admis o cerere a REPER de sesizare a CCR în legătură cu ordonanța de comasare a alegerilor.

"Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale a României formulată de petentul Partidul Reînnoim Proiectul European în România - REPER. Sesizează Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 21/2024, în ansamblul său. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 19 martie 2024", se arată în hotărârea instanței.

Ordonanța de urgență 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuși de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020.

De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuși de partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Conform unor adrese ale Senatului și Camerei Deputaților transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu și care pot desemna reprezentanți în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR și UDMR.

De asemenea, partidele care au obținut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România și PMP.

REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuț Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obținut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.


REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleși în anul 2019 pe lista alianței USR-PLUS.