Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, depusă de AUR, a fost respinsă, miercuri, de judecătorii CCR.

UPDATE

Printr-un comunicat, Curtea Constituțională anunță că, în unanimitate, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 28 de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative este constituțională în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituțională a stabilit că reexaminarea de către Parlament a legii criticate - adoptate inițial prin procedura angajării răspunderii Guvernului - pentru punerea de acord a prevederilor neconstituționale din cuprinsul acesteia cu Decizia Curții Constituționale nr.481/2025 s-a realizat, în mod corect, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție.

Nesolicitarea opiniei Consiliului fiscal este irelevantă în contextul procedurii reexaminării legii criticate, întrucât în cadrul acestei proceduri au fost eliminate reglementările neconstituționale referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecția comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică, nefiind, așadar, examinate aspecte de natură fiscală. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(5) din Constituție.

Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, la data de 7 septembrie 2025.

Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispozițiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecția comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, nefiind reglementate condițiile/circumstanțele de dispunere a testării poligraf, precum și relevanța în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcționarului de a se supune testării ori a retragerii consimțământului anterior finalizării testării.

În urma reexaminării dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curții Constituționale, Parlamentul, în ședință comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condițiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) și ale art.76 alin.(1) din Constituție, potrivit formulei de atestare a legalității adoptării legii. Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia  Curții Constituționale Decizia nr.481/2025.

Parlamentul nu este ținut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiași procedeu de legiferare utilizat inițial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituționalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituție nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) și art.147 alin.(2) din Constituție, Guvernul ar trebui să își angajeze încă odată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în fața Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri.

De altfel, în aplicarea normelor constituționale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în ședință comună. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție este neîntemeiată.

Curtea a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate a legii reexaminate.*

+++

Obiecția, formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al AUR, se referă la legea prin care Guvernul a decis majorarea taxelor locale din 1 ianuarie 2026.

Inițial, CCR stabilise pentru 21 ianuarie 2026 discutarea acestei legi, însă Guvernul a cerut preschimbarea termenului, potrivit Agerpres.

Pentru această lege, Guvernul și-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în data de 1 septembrie și pe 9 septembrie legea a fost transmisă pentru promulgare președintelui. După asumarea răspunderii Guvernului, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la CCR de AUR.

Ulterior, Curtea Constituțională l-a declarat parțial neconstituțional. Concret, CCR a stabilit că este neconstituțională o prevedere referitoare la testarea funcționarilor publici cu testul poligraf.

Legea a fost modificată în Parlament și adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost din nou contestat la CCR.

Legea are ca obiect de reglementare instituirea unui pachet de măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, al insolvenței și în domenii conexe, cu accent pe: utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu și transparent al tuturor plătitorilor de impozite și taxe; restructurarea facilităților fiscale, mai ales a acelor categorii de facilități fiscale care și-au atins obiectivele, iar menținerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv.

De asemenea, legea prevede reașezarea sistemului de impunere în sfera taxelor și impozitelor locale; instituirea unor noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit; utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanțarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităților publice centrale, autorităților publice locale, instituțiilor publice de interes.