România și-a atins obiectivele strategice fixate pentru summitul NATO abia încheiat: un centru de comandă, upgradarea statutului brigăzii multinaţionale şi o reuniune specială dedicată Mării Negre, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.

Bucureştiul "luptă" încă de la summitul din 2014 pentru o întărire a prezenţei aliate pe Flancul Estic, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi a implicării acestei ţări în conflictul din Estul Ucrainei.

Pas cu pas

România şi celelalte state de pe Flancul Estic au obținut, "pas cu pas", o acceptare a importanței Flancul Estic, o întărire a prezenței aliate pe Flancul Estic, și, anul acesta, alte două lucruri "foarte importante", potrivit preşedintelui Klaus Iohannis:

  • un centru de comandă de 3 stele, un centru de comandă operațional: "Noi credem că vom avea în final, când centru este complet, în jur de 400 de ofițeri de stat major din toate țările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo".
  • o îmbunătățire, o upgradare se numește, a statutului Brigăzii Multinaționale din România,  Brigadă Multinațională ce a căpătat un statut permanent: "Vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă în cadrul acestei Brigăzi Multinaționale".

În plus, la inițiativa și la demersul României, a fost organizată joi dimineaţă o sesiune dedicată Mării Negre, la care au participat şi invitați din Georgia și Ucraina.

Importanţa acordată de NATO regiunii Mării Negre e subliniată şi în declaraţia finală a summitului de la Bruxelles:

"Am dezvoltat, de asemenea, prezența avansată adaptată în regiunea Mării Negre. În România, o brigadă multinațională-cadru pentru instruirea trupelor terestre ale aliaților este constituită, și în prezent se lucrează în continuare la dezvoltarea capacității brigăzii de a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a Alianței. O serie de măsuri aeriene și maritime pentru regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței și activității maritime a NATO în Marea Neagră. Salutăm progresul înregistrat în direcția implementării depline a măsurilor agreate, și în special în domeniul maritim, constatând că sunt necesare în continuare eforturi suplimentare". (Sursa: Site-ul MAE)

 

"Întâlnirea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, la care au participat și Georgia şi Ucraina, a fost promovată intens de România în pregătirea Summitului. Țara noastră rămâne un actor activ în regiune și un avocat constant al apropierii Georgiei și Ucrainei de structurile euro-atlantice. Marea Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui Summit, inclusiv prin menționarea sa repetată în documentele și deciziile aliate, ceea ce reconfirmă importanța sa strategică pentru Alianță și corespunde obiectivelor României. De asemenea, NATO a reiterat angajamentul pentru consolidarea dialogului politic și a cooperării practice cu cei doi parteneri",

 

precizează Administraţia Prezidenţială.

Ce oferă România

Klaus Iohannis susţine că România a ajuns la 2% alocare din PIB pentru apărare, încă de anul trecut. Şi alte țări au ajuns la o performanță similară, în timp ce SUA alocă peste 4%: "Dar, avem aliați care, și în ziua de astăzi, au bugete sub 1% din PIB pentru apărare. Și atunci, pe bună dreptate, s-a pus, la modul foarte apăsat, în discuție, ceea ce am numit noi burden sharing, deci împărțirea sarcinilor sau a contribuțiilor".

Cifre publicate de NATO înainte de summit arată că, în realitate, suma alocată reprezintă doar 1,81% din PIB, fapt recunoscut şi de Ministerul Apărării într-un răspuns la o interpelare a liderului PMP, Eugen Tomac.

În urma unui angajament decis în CSAT, preşedintele Iohannis a transmis aliaților că România va crește numărul de personal în Afganistan, de la circa 770 în prezent la peste 950 anul viitor.

"Este o creștere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condițiile care noi am înțeles demult și suntem convinși că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci și despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident și Afganistan. Trebuie menționat aici că prezența noastră în Afganistan și a celorlalți aliați este o prezență în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înțeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate și soldații noștri sunt foarte, foarte apreciați acolo, în Afganistan", a declarat preşedintele în conferinţa susţinută la finalul summit-ului din capitala Europei.