O dezbatere organizată de MAE privind axele strategice de acțiune ale Guvernului de la București în contextul Brexit a evidențiat oportunitățile de care poate profita România după ieșirea Marii Britanii din UE.

Dat fiind că Marea Britanie este o destinație favorită a investitorilor străini, "după Brexit, există posibilitatea ca fluxuri semnificative de capital să fie reorientate către UE continentală", iar România poate beneficia de relocări ale centrelor de afaceri, crede Elena Georgescu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). 

În opinia sa, elemente de atracție pentru investitori sunt "cadrul fiscal prietenos față de mediul de afaceri" oferit de România și potențialul capitalului uman. La acestea se adaugă și performanțele economice ale României din ultima perioadă.

Cele trei obiective majore ale României

Adina Bădescu, șef Birou Brexit din MAE, a prezentat documentul "Axe strategice de acțiune a Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană", care prevede prioritățile majore ale Bucureștiului în procesul de negociere, dar și după Brexit:

  • protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români din Marea Britanie.
  • salvgardarea prevederilor financiare, cu precădere cele referitoare la fondurilor europene (Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune).
  • continuarea cooperării în domeniul apărării și al politicii externe. 

 

"În privința elementelor-cheie urmărite de România la nivel european, subliniez faptul că România sprijină, în negocierile cu Marea Britanie, obținerea scenariului maximal definit de mandatul general al UE27 privind abordarea secvențială și pe o singură voce a negocierilor cu Marea Britanie. Ne dorim menținerea unității între cele 27 de state membre și evitarea creării de canale paralele de negociere bilaterale cu Marea Britanie",

 

a declarat Adina Bădescu.

Oficialul din MAE a enumerat și obiectivele urmărite de București într-o serie de domenii sectoriale: situația studenților și a elevilor români care învață în Regat, decontul financiar, Euratom, procedurile judiciare și administrative în curs, guvernanța acordului de retragere, bunurile aflate în circulație la momentul retragerii, funcționarea instituțiilor și agențiilor, turism, sănătate, mediu, ape și păduri, securitate, apărare și politică externă, comerț.

Fără negocieri bilaterale

Octav-Dan Paxino, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, a pledat pentru negocieri bilaterale cu Londra, argumentând că există o bază de plecare: Parteneriatul Strategic. 

El a spus că România nu trebuie să se bazeze doar pe formatul UE, având o situație privilegiată față de alte țări în relația cu Marea Britanie, inclusiv prin casele regale. 

Propunerea sa a fost respinsă de către ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a reamintit că poziția oficială a României e clară: nu va face rabat de la negocierile unice.

"De fiecare dată când România a încercat să fie un călăreț singuratic, nu prea a câștigat.  Drepturile cetățenilor europeni trebuie să vină la pachet, dacă un cetățean francez va beneficia de drepturi în Marea Britanie și cetățenii români trebuie să beneficieze de aceste drepturi", a spus ministrul.

Nu există progrese pe partea financiară

Victor Negrescu a menționat și angajamentele asumate de Marea Britanie la începutul actualului cadru financiar multianual, angajamente care ar trebui menținute pe mai departe.

Și Elena Georgescu a subliniat că principiul de bază în zona financiar-bugetară este acela că Londra trebuie să-și onoreze cota de finanțare a tuturor obligațiilor asumate în calitate de stat membu, inclusiv plățile care trebuie efectuate după data retraqerii din UE.

După cele trei runde de negociere de până acum, Marea Britanie a susținut că "obligațiile sale financiare vor fi limitate la contribuția la bugetul comunitar, dar înainte de data retragerii", astfel că "nu au existat progrese pe partea financiară", a explicat secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor.