Raportul MCV publicat marţi e unul foarte dur la adresa României, spre deosebire de cel al Bulgariei. Bucureştiul s-a mai trezit cu opt recomandări pe care trebuie să le îndeplinească pentru a i se ridica Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Reamintind progresele înregistrate de la aderarea la UE, Comisia Europeană atrage, în acelaşi timp, atenţia asupra derapajelor din ultimul an şi mai adaugă opt recomandări la cele 12 ale raportului din ianuarie 2017.

Referitor legile justiției modificate şi intrate în vigoare, experţii CE remarcă faptul că acestea conțin "o serie de măsuri care slăbesc garanțiile juridice privind independența sistemului judiciar, fiind de natură să submineze independența efectivă a judecătorilor și a procurorilor și, prin urmare, încrederea opiniei publice în sistemul judiciar".

"Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată, restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în raport.

CE atrage atenţia că niciuna dintre aceste modificări nu corespunde recomandărilor MCV:

"Recomandarea care făcea apel în mod specific la efectuarea unei modificări legislative a legilor justiției se referea la procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Nu s-a dat curs recomandării, iar efectele cumulative ale modificărilor legislative au dus mai degrabă la slăbirea sistemului de control și echilibru care stă la baza independenței operaționale a procurorilor, consolidând și mai mult rolul ministrului Justiției. De asemenea, modificările ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea organelor de urmărire penală de a combate în continuare corupția la nivel înalt cu același grad de independență. Riscul ca aceste elemente – fiecare în parte, dar și în contextul efectului lor cumulat – să conducă la presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și, în cele din urmă, să submineze independența, precum și eficiența și calitatea sistemului judiciar, a fost evidențiat, de asemenea, de o serie de observatori externi: în special, Comisia de la Veneția din cadrul Consiliului Europei, Grupul de state împotriva corupției (GRECO), alte state membre și parteneri internaționali".

Comisia mai notează că, în pofida avizului preliminar din iulie al Comisiei de la Veneția,
legile au fost promulgate în forma în care erau:  "În plus, Guvernul a adoptat o serie de
ordonanțe de urgență, care "au accentuat unele dintre problemele identificate, de exemplu
prin consolidarea autorității ministrului Justiției asupra procurorilor, în special prin declanșarea
de proceduri disciplinare".

Şi când vine vorba de revocarea din funcție a procurorului-șef al DNA, experţii Comisiei Europene remarcă puterea tot mai mare acumulată de ministrul Justiţiei:

"Odată cu modificările de ordin juridic, deciziile specifice au evidențiat consecințele concentrării puterii în mâinile ministrului Justiției...Într-o primă etapă, președintele României a respins propunerea de revocare (a şefei DNA), conform avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate acestea, o decizie a Curții Constituționale din luna mai cu privire la procedura de revocare a consolidat tendința acordării de competențe sporite ministrului".

 

Concentrarea puterii în mâinile ministrului Justiției a fost evidențiată și de decizia lui Tudorel Toader de a propune numirea unui nou procuror-șef al DNA, deşi exista un aviz negativ al CSM: "Aceste evoluții au, de asemenea, consecințe asupra ireversibilității luptei împotriva
corupției".

Şi în cazul Procurorului general s-a folosit o procedură similară, iar, în cazul ÎCCJ, Guvernul
a luat decizia de a sesiza Curtea Constituțională: "Convergența acțiunilor îndreptate împotriva
acestor instituții judiciare cheie are implicații clare în ceea ce privește independența sistemului judiciar".

Totodată, sunt exprimate preocupări în legătură cu activitatea Inspecției Judiciare, dar şi a Consiliul Superior al Magistraturii, care "nu a fost în măsură să acționeze ca un factor efectiv
de control și echilibru pentru a apăra independența instituțiilor judiciare supuse presiunilor".

Regres în privinţa numirii şefilor în Justiţie

În raportul MCV din ianuarie 2017, Comisia a reiterat recomandarea de a se institui un sistem transparent și bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang înalt, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării.

România nu a luat măsuri în acest sens. Dimpotrivă.

"Modificările aduse legilor justiției au slăbit rolul Consiliului Superior al Magistraturii și rolul președintelui României în procesul de numire a procurorilor de rang înalt, consolidând rolul ministrului justiției. Această concentrare și mai mare a puterii în mâinile ministrului Justiției constituie o îndepărtare de la această recomandare".

 

De asemenea, faţă de ultimul raport MCV, criticile aduse sistemului judiciar și magistraților în mass-media și din partea reprezentanților guvernului și ai parlamentului au continuat.

Critici privind modificările codurilor

România nu a răspuns Recomandării 3 privind Codul de procedură civilă, mai mult legislaţia a fost modificată de o manieră criticată de Comisia Europeană. Nici recomandarea privind codurile penal şi de procedură penală nu a fost implementată.

"Modificările restrâng domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune, care, dacă ar fi confirmate atunci când legile se întorc în Parlament după decizia Curții Constituționale, ar atrage după sine reevaluarea progreselor înregistrare până în prezent în cadrul MCV", avertizează Comisia Europeană, amintind că multe modificări au fost declarate neconstituţionale de către CCR.

Comisia Europeană precizează că nu înţelege urgenţa modificărilor şi spune că "lipsa dezbaterilor a fost deosebit de frapantă".

Presiuni politice asupra DNA

"Direcția Națională Anticorupție (DNA) a constituit o țintă predilectă în ceea ce privește
exercitarea unei presiuni de natură să aducă atingere independenței sale. Pe lângă criticile
dure în spațiul public și în mass-media formulate de politicienii de rang înalt, faptul că atât în
revocarea procurorului-șef în funcție al DNA, cât și în propunerea de numire a unui nou
procuror-șef al DNA nu s-a ținut seama de avizul negativ al Consiliului Superior al
Magistraturii a generat serioase îndoieli cu privire la acest proces. Ministrul Justiției a lansat, de asemenea, procedurile de numire a unor noi adjuncți și șefi de sector, urmând aceeași procedură. De asemenea, legile Justiției modificate dau naștere la potențiale dificultăți în ceea ce privește personalul, care ar putea fi nevoit să părăsească DNA. În luna octombrie, Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență care ar modifica cerințele de vechime pentru procurorii DNA, ceea ce ar putea avea efecte negative suplimentare asupra
capacității operaționale a DNA", se arată în raport.

De asemenea, sunt notate şi presiunile la adresa ÎCCJ.

Concluzia raportului: Cele douăsprezece recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a închide MCV, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker, iar prezentul raport include recomandări suplimentare în vederea închiderii MCV.