Copreședintele liberalilor Alina Gorghiu a anunțat că Biroul Politic Național al PNL a decis luni să-i înainteze premierului Dacian Cioloș o propunere privind emiterea unei ordonanțe de urgență în vederea alegerii primarilor în două tururi.

"Este o idee pe care noi am susținut-o fără rezerve, am avut două rezoluții în forurile de conducere ale PNL. Am avut un proiect de lege care și acum se află în Comisia de cod electoral. Și, din păcate, trebuie să mărturisesc, și eu și colegii mei nu am avut numărul suficient de parlamentari pentru a urni acest proiect în Parlament", a declarat Gorghiu, conform Agerpres.

Un alt motiv este, potrivit Alinei Gorghiu, faptul că aceasta a fost una dintre "revendicările concrete” ale celor care au ieșit în stradă după incendiul de la Colectiv.

"Singura variantă realistă pentru a face această schimbare este adoptarea acestei prevederi printr-o ordonanță de urgență”, a spus copreședintele liberal, exprimându-și speranța că Dacian Cioloș va rezista presiunilor PSD și va lua în considerare solicitările pe care le-a avut societatea civilă.

Ca argumente în favoarea revenirii la două tururi la alegerile locale din iunie, liderul liberal a enumerat legitimitatea, nevoia de competiție și realizarea înnoirii clasei politice.

Replica pentru PNL a venit din partea PSD prin vocea deputatului Florin Iordache.

Întrebat marți de RFI dacă social-democrații ar accepta propunerea liberală, Iordache a răspuns: "Fără îndoială, nu. Este o cerere neconstituțională. Doamna Gorghiu înainte de a spune, ar trebui să vadă deciziile Curții Constituționale, care și 2012, dar și acum un an a spus un lucru foarte clar: cu un an înainte de alegeri, fie că discutăm de alegeri locale sau parlamentare, legislația electorală nu poate fi modificată, în sensul avantajării unui anumit partid politic".

Premierul Cioloș i-a replicat și el tot marți Alinei Gorghiu, spunând că o modificare prin OUG nu este democratică.

"Este vorba despre o lege politică pe care Parlamentul a votat-o. Este deja o lege electorală modificată. S-a decis printr-o înțelegere politică. Guvernul pe care îl conduc este un guvern care nu este implicat politic și nu cred că este democratic să modifice un guvern prin ordonanță de urgență o lege politică", a declarat premierul Dacian Cioloș, conform Mediafax.

De altfel, nu e prima dată când Cioloș se pronunță împotriva ordonanțelor de urgență pe legi electorale.

"E important să existe o susținere politică în Parlament. Nu mi se pare democratic ca un guvern, mai ales tehnocrat, să modifice legile prin ordonanță de urgență (...) Dacă Guvernul s-ar apuca acum de astfel de legi și ar negocia cu Parlamentul, fără să aibă majoritate, ar pierde jumătate din mandat”, a afirmat, pe 22 noiembrie 2015, la Digi 24 premierul.

Cioloș pare însă a se contrazice pe sine: prima variantă a programului său de guvernare enumera, printre obiective, și alegerea primarilor din două tururi, dar ea a dispărut din cea de-a doua variantă. 

Se poate sau nu se poate modifica legea?

Există voci, în special din mediul politic, care sunt de părere că legile electorale nu se pot modifica cu mai puțin de un an înainte de un scrutin și cu atât mai puțin cu șase luni înainte.

Cei care contestă această posibilitate se bazează pe decizia CCR nr. 682/2012, prin care Curtea a declarat neconstituțională Legea privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

CCR a apreciat că ”dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, între care și aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral” și că modificarea legislativă intempestivă ”poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa”.

În decizia Curții se arată că "jurisprudența și documentele examinate relevă instabilitatea legislației românești în materie electorală, în contradicție cu principiile statului de drept, existența unor deficiențe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislației electorale și faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex – un Cod electoral, precum și faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice, respectiv să nu intervină (cu unele excepții admisibile) cu mai puțin de un an înainte de alegeri”.

Totodată, CCR preciza că modificarea legii cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor încalcă principiile statuate de Curtea Constituțională în aplicarea art.1 alin.(5) din Constituție, interpretat în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția.

În decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, Curtea Constituțională argumenta că, potrivit art.73 alin.(3) lit.a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.

"Aceste considerente recomandă ca reglementările în materie electorală să fie dezbătute în Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de excepție, prin care Parlamentul este ocolit, dar obligat la un vot tacit asupra unui conținut normativ aflat la aprecierea aproape exclusivă a Guvernului", se arată în decizia Curții.

Potrivit unei analize realizate de Liviu Avram și publicate în Adevărul, modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri este posibilă legal.

Una dintre concluziile analizei este că "legislația electorală poate fi modificată și cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, dacă și numai dacă scopul acestor modificări este de a lărgi, și nu de a limita, drepturi electorale individuale sau colective”.

Totodată, Guvernul poate folosi orice instrument de legiferare rapidă în acest scop: ordonanța de urgență, cu condiția ca aceasta să fie aprobată ulterior printr-o lege organică, sau angajarea răspunderii Guvernului. În ambele situații, sunt respectate rigorile Codului de bune practici.

Citiți analiza integral în Adevărul.

Pentru un executiv tehnocrat este destul de improbabilă angajarea răspunderii Guvernului, prin urmare singura soluție ar fi cea propusă de PNL – ordonanța de urgență.

Însă premierul Dacian Cioloș nu pare dornic să recurgă la această măsură. 

Sprijin în Parlament

Cum PSD are mulți primari ce pot câștiga din primul tur, social-democrații nu au niciun interes să voteze în Parlament o eventuală ordonanță a guvernului. PSD are mulți primari ce pot câștiga din primul tur, în timp ce, în cazul unui scrutin cu două tururi, unii dintre ei pot fi încurcați de votanții de dreapta coalizați în spatele unicului candidat al dreptei rămas în cursă.

Și UDMR ar prefera alegeri cu un singur tur, pentru a evita "surprize” din partea Partidului Civic Maghiar (PCM) și a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).

Confruntat cu grave probleme de imagine, partidul lui Gabriel Oprea, UNPR, n-ar fi nici el avantajat de două tururi, bazându-se pe primarii pe care-i are în prezent și care ar putea obține un nou mandat din primul tur.

În schimb, ALDE s-a pronunțat în favoarea alegerii primarilor în două tururi.

"Dacă această problemă se va pune în discuție, suntem în favoarea trecerii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin", a declarat, luni, copreședintele ALDE, întrebat despre propunerea PNL.

Legea alegerilor locale a fost adoptată de Camera Deputaților pe 6 mai cu 278 voturi "pentru”, 22 "împotrivă” și 14 abțineri, după ce fusese votată și în Senat, pe 20 aprilie, cu 114 voturi "pentru”, trei "împotrivă” și patru abțineri.

54 de deputați PNL au votat "pentru", 14 "împotrivă" și nouă s-au abținut. 

În cadrul dezbaterilor din Cameră, liderul deputaților liberali, Ludovic Orban, a spus că toți primarii PNL au cerut să se mențină alegerea într-un singur tur, însă PNL susține două tururi deoarece "trebuie legiferat în intersul comunităților locale și pentru democrație". Propunerea nu a fost însă acceptată de plen.

PNL a revenit asupra propunerii și a inițiat un proiect de lege în acest sens.

Proiectul a primit aviz negativ, pe 15 decembrie 2015, în ședința comună a Comisiei juridice și a Comisiei de administrație a Senatului, prima cameră sesizată.