"Principalul obiectiv e blocarea legilor educației”, a spus Cîmpeanu după ce PressOne a prezentat, într-un articol semnat de Emilia Șercan, probele detaliate ale plagiatului său din 2006, precum și opiniile unor experți cu competențe în abaterile de la etica în cercetarea științifică.

Ministrul Sorin Cîmpeanu, presupusul promotor al „culturii integrității academice” promise prin proiectul prezidențial „România Educată”, și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor –  nouă pagini dintr-un curs universitar.

În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.

„Numim tipologic un astfel de personaj «fraudeur»”, spune prof. Marian Popescu, membru în board-ul unui institut din Geneva specializat în studiul fraudei și plagiatului academic.