"O să mă exprim în cadrul PSD, am convocat deja luni o ședință, o să stau de vorbă cu colegii mei și o să îmi spun foarte clar punctul de vedere. (...) În principiu, este corect ca orice om să poată candida, nu trebuie cineva să obtureze un drept constituțional. Cel mai important este să respectăm Constituția", a spus Ciolacu, întrebat cum vede faptul că PNL a depus un proiect prin care Iohannis să poată candida la alegerile parlamentare.

Despre faptul că votul în Parlament asupra proiectului din partea PSD ar însemna "un vot pentru Iohannis", Marcel Ciolacu a replicat: "Nu l-am votat pe Iohannis niciodată și nici nu o să-l votez, nu știți cum voi vota luni și nu v-am făcut nimic (dumneavoastră, jurnalistei - n.r.)".

Reamintim că zilele trecute, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus propunerea legislativă prin care președintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianță la alegerile parlamentare.

Proiectul, depus miercuri, modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, potrivit Agerpres.

"Președintele României, în funcție de data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianțe politice sau a unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și cea de președinte", prevede proiectul.

Inițiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente este reglementată interdicția expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianțe politice ori electorale.

"Dispoziția legală instituie la modul absolut această interdicție, deși există cel puțin o situație care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituțional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție. Situația care este necesară a fi reglementată în procedură de urgență este situația Președintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se desfășoară în același an cu data la care ajunge la termen mandatul de președinte pe care îl exercită", arată aceștia.

De asemenea, inițiatorii mai menționează că necesitatea modificării legislative rezultă și din "jurisprudența Curții Constituționale care a consacrat obligația reglementării situației care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative".

Potrivit acestora, "soluția legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 - 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)".

"Soluția legislativă își justifică urgența deoarece suntem în situația în care unor cetățeni le este interzis dreptul de a fi aleși, deși îndeplinesc toate condițiile constituționale și legale de a exercita acest drept. Soluția legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneția, deoarece este în favoarea lărgirii conținutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale a României (de exemplu Deciziile Curții Constituționale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 și nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor. Prezenta inițiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat", mai precizează cei doi inițiatori în expunerea de motive.

Inițiatorii au solicitat procedură de urgență în dezbaterea și adoptarea actului normativ.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.

G4Media.ro a dezvăluit acum două zile că președintele Klaus Iohannis intenționează să candideze pe listele PNL.

Klaus Iohannis a încercat să obțină o funcție importantă în plan internațional, însă nu a reușit. Și-a anunțat candidatura la șefia NATO, dar s-a retras după ce a devenit clar că nu are nici o șansă în fața lui Mark Rutte. Nici la Bruxelles nu a reușit să negocieze o poziție importantă în arhitectura UE, de președinte al Consiliului European sau o poziție relevantă în Comisia Europeană.

Situația nu este nouă, notează HotNews.ro. Potrivit sursei citate, Ion Iliescu, fostul președinte al României, a beneficiat de un articol cu dedicație în 2004 pentru a putea candida la parlamentare. De altfel, nu există diferențe între amendamentul din 2004 și cel din 2024.

Tot HotNews.ro scrie că social-democrații au declarat că vor vota proiectul depus de PNL. Legea trebuie să fie modificată până la mijlocul lunii octombrie, data la care sunt depuse listele pentru parlamentare. Administrația Prezidențială a transmis un mesaj prin care precizează că președintele Klaus Iohannis nu va demisiona din prima funcție în stat înainte ca mandatul său să se încheie.