"S-au făcut foarte multe plăți în lunile ianuarie și februarie, le-am și văzut. La fel, am avut un deficit pe aceste luni de 1,7%. Nu au fost cheltuieli suplimentare venite nici din administrația locală, nici din administrația centrală. Marea majoritate a acestui deficit a fost cu plățile pentru apărare. Cu alte cuvinte, ne-am asumat toate lucrurile, le-am dus până la capăt", a spus Marcel Ciolacu după vizita la șantierul pentru drumul de legătură dintre Centura Oradea și Autostrada A3.

Reacția lui Marcel Ciolacu vine după ce România a cheltuit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru Apărare, deși președintele Klaus Iohannis a spus că alocarea a 2,5% pentru domeniu "va fi o constantă cel puțin în următorii 10 ani".

Datele apar într-o analiză publicată de NATO, luna aceasta. Analiștii spun că aceste discrepanțe vulnerabilizează Armata, în condițiile în care avem un război la frontieră, și discreditează țara în fața celorlați aliați, potrivit TVR Info.

În vara lui 2022, la Summitul NATO de la Madrid, Klaus Iohannis le spunea jurnaliștilor români că bugetul de 2,5% din PIB pentru Apărare va fi o constanță cel puțin în următorii 10 ani. Nu a fost așa nici măcar în 2023. Statistica Alianței, care se bazează pe datele colectate până în februarie 2024, arată că Armata a cheltuit de fapt 1,6%, mult sub pragul minim cerut de NATO.

Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.

Guvernul a mărit joi prin OUG soldele tututor celor din sistemul național de apărare, inclusiv ale militarilor din MApN.