"Un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale, precum libertatea de exprimare. Iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare și rasism din respectiva societate. Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii și teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în mediul online", a spus premierul într-o alocuțiune.

De asemenea, el a adăugat că este necesar "să examinăm acea parte a istoriei care ne ajută să reflectăm asupra propriului rol și a propriei responsabilități, pentru că - doar prin educație și cunoaștere - copiii noștri vor dobândi imunitatea necesară pentru a rezista și pentru a se opune ideilor care promovează încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".

Ciolacu a mai spus că multe dintre acțiunile întreprinse și măsurile adoptate în scopul prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură sunt rezultatul unei colaborări strânse cu partenerii europeni și internaționali.

Acesta a subliniat angajamentul ferm al Guvernului și al său pentru "păstrarea vie a memoriei Holocaustului și a acelor milioane de victime nevinovate, a căror memorie trebuie să o prețuim și să o onorăm, precum și pentru protejarea supraviețuitorilor Holocaustului, a memoriei și experiențelor acestora".

Prin Legea nr. 276 din 25 noiembrie 2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024.