Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, la ”Ora premierului”, că nu înțelege de ce numirile prefecților intră în categoria problemelor de interes major.

În deschiderea dezbaterii din Camera Deputaților, copreședintele ALDE Daniel Constantin a declarat că nu-i reproșează premierului demiterile, ci numirile făcute care au "o puternică influență politică”.

Constantin a precizat că prefecții și subprefecții numiți de actualul guvern sunt foști membri PNL și PDL, actuali membri PNL suspendați din funcție sau apropiați ai Partidului Național Liberal, el dând ca exemplu județele Argeș, Vaslui, Brăila, Dâmbovița, Botoșani și Satu Mare.

El l-a întrebat pe premier dacă este "presat de cuplul PNL-PDL” să le numească oamenii în funcție.

În replică, premierul Dacian Cioloș le-a mărturisit deputaților că, văzând că este chemat pentru a explica înlocuirea unor prefecți, a ezitat să facă acest lucru, deoarece nu vede "în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a guvernului, conform legislației actuale”.

Dacian Cioloș le-a reamintit deputaților că numirea și demiterea prefecților sunt  "de competența ecxlusivă a Guvernului, iar criterile la numire sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului, prin intermediul MAI”.

"Nu înțeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive”, a spus Cioloș, precizând că niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcția prin concurs nu a fost schimbat, iar cei vizați "fie nu au performat anterior, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică”.

În ceea ce privește noii prefecți, ei au fost selectați din rândul inspectorilor gvernamentali disponibili și a funcționarilor publici cu experiență pe plan local și, în general, cu experineță managerială.

Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care guvernul precedent i-a numit temporar, subliniez temporar, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege,

a mai spus premierul.

Acesta a explicat că doar 9 prefecți și trei subprefecți au fost numiți potrivit reglementărilor, iar restul – în jur de 90 - prin excepție de la procedura normală, evitându-se concursul. În opinia sa, adevărata problemă o reprezintă situația înalților funcționari publici, din care fac parte și prefecții și subprefecții.

"Teoretic cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată în mod corespunzător pe care să o folosim ca atare (...) Am constatat însă că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări”, a afirmat Cioloș, care dorește o revenire, sau chiar o îmbunătățire, a forme inițiale a legislației privind înalții funcționari publici și numirea prefecților.

Totodată, Cioloș le-a cerut deputaților să nu fie ipocriți, amintind de numirea sistematică în funcția de prefect a unor persoane cu simpatii politice sau chiar membri de partid, și le-a propus să-și asume împreună modul în care vor fi numiți pe viitor prefecții.

"Să venim să punem cărțile pe masă și să alegem împreună (...) să ne asumăm împreună: vrem prefecți independenți, care să fie înalți funcționari, sau vrem prefecți politici, care să fie dublați de înalți funcționari pentru a asigura o memorie instituțională la nivel de prefecturi”, a propus Dacian Cioloș.