Fara a oferi cetatenilor garantia raminerii in functie a actualui model ce a adus PNL si PSD , prin decizia lui Iohannis , la putere ,cetatenii nu vor veni la vot .Singura solutie ,daca PSD doreste sa conduca tara in urmatorul mandat Parlamentar ,este chiar aparitia acestui Bloc politic atit de necesar natiunii in aceste momente tulburi .Daca cele doua Partide merg separat si incep a se confrunta aducind acuze existenta unei noi aliante dupa alegeri dispare .Cetateni nu vor intelege cum atita amar de vreme PSDsi PNL s-au inteles si cum dintr-o data incep sa arunce cu laturi unii in capul celorlalti .Daca Ciolacu se delimiteaza de aceasta alianta prin contestarea formarii Blocului Democratic pierde in alegeri si ofera PNL toate motivele spre a-si reactiva nu numai simpatizantii dar si pe multi dintre cei care nu vor sa iasa momentan la vot .Ar fi pentru Ciolacu o infringere ce ii anuleaza calitatea de sef PSD. Cetatenii au nevoie de garanti politice daca se vrea cresterea numarului de votanti daca nu perdantii vor fi cei ce refuza noua alianta .PNL va cere intempestiv aparitia aestei aliante iar raspunsul lui Ciolacu va deni purtator de cistig doar in masura in care accepta .Altfel cetateanul nu va mai dori sa fie manipulat prin noi formule politice ce apar in urma alegerilor .Votam doar ceea ce dorim sa existe si nu reasezari viitoare .Nu va jucati cu Romania tacuta .Practic partidul care zice nu si porneste atacul pierde masiv .Citu are insa o alta nevoie ce deriva din proiectul PNL de a testa decizia .Vor ajunge cu totii la concluzia ce tine de obligativitatea formarii Blocului Democratic .

In primul rând, PNL nu mai există . Totul a început de la acel congres de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, care a dus la ruperea partidului între sustinatorii înversunati pentru Ludovic Orban sau pentru Florin Cîțu. Robert Sighiartău s-a situat in tabăra lui Florin Cîțu, alături de istericul Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
De altfel, Ilie Bolojan, Președintele Consiliului Județean Bihor chiar înainte de congres atrăgea atentia: „Cu toate supărările pe care le avem, să fim mai puțin contondenți. Dacă anii trecuți totul era perfect, că eram în opoziție, acum nu ne mai ajută cu nimic sa fim contondenți. Suntem în situația în care suntem la guvernare și se impune mai multă decență. Dacă ne consumăm toată energia în combustia internă, nu ne mai rămâne energie să facem legi, și nu am rezolvat absolut nimic ”.
Recent, chiar înainte de „rotativa la guvernare”, Ilie Bolojan a facut o analiză critică față de performanța slabă la guvernare și deciziile politice incoerente ale PNL:
-Primul motiv enunțat de Bolojan a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului – Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci ce legătură cu liberalismul?, și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nicio tangență cu acest partid.
-Al doilea motiv la care a făcut referire Bolojan se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
-A treia cauză pentru care PNL are acum probleme, este performanța guvernării coalitiei PNL-PSD-UDMR, cu Ciucă premier. Ilie Bolojan a criticat și angajările la stat pe bandă rulantă.

In prezent Guvernul Ciolacu al coalitiei PSD-_PNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Numai că înainte de a aduce mai multi bani la buget trebuie oprit dezmătul si risipa resurselor financiare in sistemul bugetar.
Cu toate astea, PNL nu are curajul să impună reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franța și Germania;
-Desființarea agențiilor și instituțiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuțiile lor putând fi preluate de alte instituții, simultan cu o descentralizare reală;
-În administrația locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetățeni, și comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de județe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituțiilor care servesc acum cetățenii prin numerosi funcționari, cu aplicații informatice care funcționează nonstop, online.
Liberalul Adrian Veștea Ministrul Dezvoltării, sustinea la Bistrita că este adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, dar numai după alegerile din 2024, argumentând că pentru regionalizare trebuie modificată Constituția, ceea ce nu-i deloc adevărat. Există o cale este mai simplă prin care se poate face reorganizarea administrativă si fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie pentru noua structura rezultată in urma comasării. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puțin 1.000 nu-și pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcționare și a oferi servicii minimale pentru viața cetățenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul județean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Prin urmare, PNL ar putea să-l oblige pe Marcel Ciolacu să-si asume răspunderea pe un pachet de legi vizând o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.