Extrase din bilanțul cu care Guvernul Florin Cîțu se laudă:

În perioada ianuarie–septembrie 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB s-a majorat față de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creștere asigură acoperirea declinului din primele 9 luni ale anului 2020 și realizarea unui spor de 1,8 puncte procentuale peste nivelul anului 2019;

Rata șomajului în România se menține la un nivel semnificativ mai redus față de media UE, fiind consemnată o recuperare pronunțată a locurilor de muncă pierdute anul trecut în contextul crizei sanitare. Îmbunătățirea ocupării se remarcă inclusiv în sectoarele direct afectate de criza pandemică, în special în cadrul serviciilor de piață, HoReCa consemnând o majorare semnificativă a numărului de salariați pe perioada verii;

Guvernul condus de Florin Cîțu și-a luat angajamentul de a nu introduce taxe noi în mandatul său, iar promisiunea a fost respectată. În plus, Executivul Cîțu a corectat măsurile cu impact economic negativ asupra mediului economic intern și asupra puterii de cumpărare a populației. Printre acestea:

- a fost eliminată supra-accizei la carburanți

- a fost eliminată supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time)

- a fost eliminat sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA (split TVA)

- au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicațiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiții pentru administratorii pilonului II de pensii și desființarea fondului de dezvoltare și investiții;

În contextul măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și în vederea susținerii activității și accesului la finanțare a mediului de afaceri, în cursul anului 2020 au fost inițiate mai multe programe guvernamentale:

1. Programul IMM INVEST ROMÂNIA – garanții de stat pentru creditele de capital de lucru și creditele de investiții contractate de întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, inclusiv pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul agriculturii și industriei alimentare. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise un număr de 37.767 garanții în sumă de 19,76 miliarde lei, iar în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST au fost emise 1.772 garanții în sumă de 1,51 miliarde lei.

2. Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE - garanții de stat în vederea facilitării accesului la instrumente de finanțare de tip leasing. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise 23 garanții în valoare de 7,23 milioane lei.

3. Programul guvernamental IMM FACTOR –garanții de stat în vederea facilitării accesului la instrumente de finanțare de tip credit comercial.

4. Programul privind suspendarea ratelor si acordarea unor facilitați acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise 48 scrisori de garantare în valoare de 499,38 milioane lei;

În primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% față de 2020, respectiv cu 14% față de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus față de 2020 și respectiv 31,5 mld. lei mai mult decât în 2019, în condițiile în care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019;

Schimbarea paradigmei din administrația publică privind relația cu mediul privat prin transformare digitală a fost începută după 3 decenii de tergiversări și nu mai poate fi oprită. Principalul obiectiv al digitalizării a fost transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.

A fost creat cadrul necesar pentru tranziția la economia și societatea digitală prin inovații și tehnologii relevante, competitive și scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societății și economiei românești și la îndeplinirea obiectivului de convergență reală cu partenerii din Uniunea Europeană;

Adoptarea Proiectului Național de Investiții Anghel Saligny a fost necesară pentru modernizarea comunităților, având în vedere proiecte de construcție și modernizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canalizare. 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România au depus cereri de finanțare prin Anghel Saligny. 

Bilanțul complet prezentat de Guvern poate fi consultat AICI