"Cercetarea, inovarea și digitalizarea sunt principalele instrumente ale modelului nostru de creștere economică. Transformarea digitală și adoptarea noilor tehnologii  ne oferă șansa să recuperăm decalajele față de Uniunea Europeană și față de țările care au înțeles mai devreme rolul inovației în modernizarea serviciilor publice.Am vizitat în ultima perioadă mai multe companii competitive din sectoare de activitate diferite. Punctul lor comun în drumul către diversificarea și dezvoltarea economică este reprezentat de importanța acordată cercetării-inovării și adoptării noilor tehnologii. Faptul că economia românească este cu un pas în fața administrației, trebuie să fie un imbold care să ne determine să accelerăm lucrurile la nivel guvernamental. Pentru serviciile publice digitale, ministerul Digitalizării, domnul ministru Burduja, prezent la această activitate, lucrează la cloud-ul guvernamental, un proiect care va schimba complet serviciile publice din România și care este asumat în toată amploarea sa la nivelul Guvernului. Am făcut apel la societatea civilă să fie nemijlocit implicată în derularea acestui proiect", a spus premierul, la evenimentul de lansare a Conferinței „Smart diaspora - în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”.

Ciucă a mai afirmat că vem peste 4 milioane de români, buni profesioniști în domeniile în care își desfășoară activitatea, care susțin economii importante ale țărilor europene.

"Avem medici, profesori, informaticieni, cercetători, membri ai comunităților academice și științifice din toată lumea, care prin priceperea și creativitatea lor contribuie la progresul societăților din care fac parte.Dincolo de aspectele formale și instituționale, ei sunt parte a națiunii române și îi așteptăm să se întoarcă acasă atunci când vor considera de cuviință", a adăugat el.

Prim-ministrul a explicat și că prin acțiunile guvernamentale s-au inițiat o serie de proiecte care pun bazele transformării României, creșterii calității vieții și dezvoltării economiei.

"Un drum ferm asumat la nivel guvernamental prin reformele și investițiile începute, care vor aduce multe schimbări în bine și vor transforma țara noastră în locul unde să își dorească să se întoarcă românii care studiază sau muncesc acum în străinătate. Știm cu toții că sectorul economic are cei mai sensibili senzori, iar percepția măsurilor guvernamentale se reflectă în dinamica investițiilor. Creșterea cu aproape o treime a numărului firmelor cu capital străin deschise în țara noastră în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, continuarea colaborării strânse cu state membre ale Uniunii Europene, dar și orientarea către activități din sectoarele administrative, științifice, tehnice și telecomunicații arată că economia românească privește către viitor. Raliem programele noastre guvernamentale acestei tendințe aliniate strategiilor europene de dezvoltare la care România este parte prin proiectele, reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Programul de Guvernare", a relatat acesta.

Ciucă a recunoscut și că este nevoie de o mai bună colaborare între instituțiile statului în sprijinirea românilor din afara granițelor și de o viziune coerentă, pe termen lung. 

Cercetarea, la pâmânt în România

În timp ce premierul vorbește despre cercetare ca fiind un domeniu-cheie în țara noastră,  date publicate de Eurostat arată că alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creștere cu 33% comparativ cu 2011, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011.

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) și Germania (471 de euro pe persoană).

La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) și Ungaria (60 de euro pe persoană).

Nici digitalizarea nu o duce mai bine

România rămâne pe ultimul loc în UE în 2022 în privința valorii indicelui economiei și societății digitale (DESI) și în acest an, arătau în urmă cu câteva zile datele Comisiei Europene, transmite Economedia.ro.

Un aspect și mai îngrijorător: țara noastră are cel mai redus ritm de creștere al DESI în perioada 2015-2022, îndepărtându-se astfel și mai mult de celelalte țări ale UE, după cum subliniază datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj.

În ultimii șapte ani, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte, față de 13,4 – creșterea medie a țărilor UE.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Conform datelor publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iulie, România se situează și în acest an pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Reprezentanții CE au subliniat că în România creșterea anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.

România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, față de o medie UE de 52,3 puncte. Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia continuă să fie pe primele locuri în UE. Cu toate acestea, și statele fruntașe au o serie de provocări în sectorul digital.