Ciucă, la Congresul PPE: Decizia de aderare a României la Spațiul Schengen nu mai poate fi amânată

S.R. ,

01 Iun 2022 - 16:22

România așteaptă de zece ani să intre în Spațiul Schengen, iar o astfel de decizie "nu mai poate fi amânată", a transmis liderul PNL, Nicolae Ciucă, la Congresul PPE de la Rotterdam.

"Din nou, în această criză, așa cum a făcut de atâtea ori înainte, România a demonstrat că poate securiza frontiera externă a Uniunii Europene. Putem asigura o frontieră externă a Uniunii Europene și putem asigura o frontieră externă a spațiului Schengen. Asta spune și Comisia de mai bine de zece ani. Asta spune și Parlamentul European de foarte mult timp. România așteaptă de zece ani să intre în Spațiul Schengen și credem că această decizie nu mai poate fi amânată. Ar trebui să fie o decizie bazată pe merit. Și aș profita de această ocazie pentru a vă mulțumi tuturor pentru aprobarea amendamentului nostru privind spațiul Schengen", a spus Nicolae Ciucă în discursul său de la Rotterdam, în a doua zi a Congresului popularilor europeni.

El a adăugat că am îndeplinit în mod clar criteriile necesare și a cerut sprijinul PPE în toate instituțiile UE pentru a ajunge în sfârșit la o decizie pozitivă cu privire la aderarea noastră la Schengen.

Delegația PNL prezentă la Congres a propus introducerea unui paragraf referitor la susținerea aderării României la Spațiul Schengen într-o Rezoluție de poziție.

Paragraful introdus de delegația PNL spune: „România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE” .

Schengen: scop și beneficii

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.

Comentarii

Nume *

Vreau să primesc notificări pe mail atunci când cineva răspunde la comentariul meu.
(Prin bifarea acestei opțiuni vă dați acordul pentru a primi notificări privind comentariul dumneavoastra pe adresa de mail completată. Dezabonarea se face cu un clic din orice notificare.)

Avertisment: Prin apăsarea butonului "Trimite" sunteți de acord ca textele introduse în câmpurile „nume ” și „comentariu” să fie făcute publice și implică acceptarea Termenilor și condițiilor de utilizare a site-ului EurActiv.ro
Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.