"Amintirea victimelor trebuie să rămână neștearsă din memoria colectivă, iar atrocitățile petrecute în timpul Holocaustului nu trebuie uitate niciodată. Asumarea lecțiilor traumatice ale istoriei și condamnarea celor vinovați sunt parte a angajamentului ferm de a nu mai permite, vreodată, ca astfel de tragedii să se întâmple. Cu cât ne îndepărtăm mai mult, temporal, de Holocaust, cu atât crește riscul ca tăcerea și uitarea să se așeze peste suferințele victimelor. Tocmai de aceea, este esențial ca faptele să fie cercetate și investigate, mărturiile supraviețuitorilor diseminate, responsabilitățile asumate, astfel încât adevărul să fie cunoscut de toți", a transmis Nicolae Ciucă.

Tot el spune că, deși genocidul romilor reprezintă o temă încă marginală în cercetarea Holocaustului, favorizând perpetuarea tezelor negaționiste, totuși, în România au fost înregistrate progrese în ceea ce privește cercetarea istoriei romilor.

"Aceste demersuri trebuie consolidate prin programe educaționale, campanii de conștientizare, documentarea adecvată a faptelor. În prezent, atât în Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum și în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, există măsuri concrete pentru încurajarea educației și cercetării Holocaustului împotriva romilor, promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome, creării locurilor memoriei, combaterii discriminării, a discursului, atitudinilor și incidentelor anti-rome", a mai spus prim-ministrul.

De asemenea, el reamintește că statul român a instituit prin lege data de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen. 

"Lupta cu antisemitismul, extremismul, xenofobia, rasismul și intoleranța reprezintă o responsabilitate permanentă și presupune o continuă adaptare a instrumentelor dezvoltate pentru contracararea acestor plăgi care amenință valorile democratice. România are resursele necesare și a demonstrat consecvență în îndeplinirea acestei misiuni care trebuie interiorizată de către toți actorii implicați și responsabili – legislația în domeniu trebuie aplicată corespunzător, istoria Holocaustului trebuie să fie cunoscută de elevi și tineri, iar dimensiunea comemorativă trebuie, în continuare, integrată în acțiunile publice", a adăugat premierul.

Nicolae Ciucă explică și că perioada dificilă pe care o traversăm, marcată, în principal, de invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse în Ucraina, readuce în atenție faptul că "democrația, pacea și stabilitatea sunt valori pentru care trebuie să luptăm continuu, deoarece tenebrele revizionismului, extremismului și urii pot oricând acapara societățile".

El adaugă că Executivul este "deplin angajat în promovarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei, susținerea educației și cercetării despre Holocaust, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, cultivarea respectului față de demnitatea umană".

Totodată, creșterea calității vieții cetățenilor români aparținând minorității rome, bazată pe cetățenie activă, incluziune socio-economică și valorizarea patrimoniului cultural rom reprezintă o altă prioritate a Guvernului pe care îl conduce.

"Istoria romilor a fost una marcată de excluziune și discriminare, care au lăsat urme adânci, iar datoria noastră este de a repara toate aceste nedreptăți și de a milita pentru o societate  a dialogului, incluziunii și a respectului față de valorile și principiile europene. Să păstrăm vie amintirea victimelor!", a conchis șeful Guvernului.